Linkuri accesibilitate

Legislatorii de la Chișinău au aprobat în primă lectură mărirea cu 10% a lefurilor bugetare


Mărirea salariilor este pusă sub un mare semn de întrebare din cauza dificultăţilor economice, dar mai ales politice prin care trece guvernarea de la Chişinău.
Mărirea salariilor este pusă sub un mare semn de întrebare din cauza dificultăţilor economice, dar mai ales politice prin care trece guvernarea de la Chişinău.

Deși au votat pentru această mărire, deputații socialiști au cerut alegeri anticipate.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat, deocamdată în primă lectură, la insistențele comuniştilor o mărire cu 10% a salariilor bugetarilor, pentru compensarea scumpirii curentului electric, gazului și a altor bunuri. Nu este însă limpede de unde ar putea fi luați banii suplimentari.

Propunerea comunistului Oleg Reidman, care este autorul proiectului, e ca majorarea să fie acoperită parţial din creşterea, de la 5 la 8%, a TVA-ului cu care sunt taxate gazele naturale în Republica Moldova. Numai că respectiva modificare de TVA s-a produs încă în 2013, ceea ce înseamnă că nu putea rămâne nevalorificată până acum.

Chiar dacă am putea presupune că a rămas, suma nu ar acoperi integral majorarea salarială, ci doar două treimi, aşa cum recunoaşte însuşi autorul, din cheltuielile suplimentare anuale care se vor ridica la 400 de milioane de lei.

Nici aceasta, însă, nu este cea mai mare problemă pe care o ridică propunerea comuniştilor, ci avizul negativ care a fost formulat de guvern pe marginea ei. Adoptarea unor legi care ar duce la modificarea bugetului, fără aprobarea executivului, este interzisă în Republica Moldova de norma constituţională. La acest lucru au încercat din răsputeri să atragă atenţia colegilor deputaţi liberal-democraţii din legislativ, printre ei Valeriu Ghileţchi:

„Cum putem vota, dacă nu avem acceptul guvernului?”, l-a întrebat deputatul pe autorul acestei inițiative.

„Norma constituţională ne obligă să avem un aviz, dar nu obligă ca acest aviz să fie pozitiv. În cel de-al doilea rând, noi suntem forul legislativ suprem, dar am înghiţit împreună cu Dvs. 11 legi adoptate prin asumări de răspundere din partea guvernului. Şi nimic nu s-a întâmplat. Eu cred că nu trebuie să ne cerem voie de la guvern, ci să-l obligăm să găsească surse.”

Majorarea a fost până la urmă adoptată în primă lectură, cu votul comuniştilor, democraţilor, dar şi al socialiştilor. Asta chiar dacă liderul acestui partid, Igor Dodon, a spus joi în Parlament că în Ministerul Finantelor ar exista facturi neachitate de peste 3 miliarde 400 milioane de lei, iar datoria fata de spitale s-ar ridica în acest moment la 450 milioane.

Igor Dodon divulga aceste cifre, pe care Ministerul Finanţelor nu le-a confirmat, în contextul cererii fracţiunii sale parlamentare de a se declanşa procedura de alegeri anticipate, pentru că guvernarea ar fi nelegitimă.

Declaraţiile liderului opoziţiei socialiste, chiar dacă ar fi doar parţial adevărate, confirmă de fapt problema care ar putea face imposibilă majorarea propusă şi votată astăzi: deficitul enorm pe care îl are bugetul pentru 2015, drept urmare a sistării finanţărilor externe din partea UE, BM şi altor donatori .

L-am întrebat pe analistul economic Sergiu Tofilat care ar putea fi parcursul acestei propuneri, dat fiind faptul că nici măcar nu există un guvern plenipotenţiar, care să examineze solicitarea parlamentului de reviziure a avizului negativ formulat iniţial.

„Azi ei au votat în lectura întâi şi vor aştepta când va fi numit guvernul ca el să dea aviz pozitiv. Mingea e pe terenul guvernului viitor, dacă acesta va fi investit, să găsească soluţii în condiţiile deficitului bugetar imens. Dar, dincolo de asta, este ceva normal şi firesc ca veniturile cetăţenilor să fie ajustate în funcţie de mărirea cheltuielilor. Deci, proiectul este oportun, întrebarea este dacă va avea acoperire financiară. Deputaţii probabil cred că, pentru câteva luni, guvernul va găsi rezerve. Probabil ar trebui să micşoreze din alte sfere …”

Peste 170.000 de bugetari primesc, aşadar, promisiunea unei majorări salariale de 10 la sută, ceea ce în bani reali ar însemna între 70 şi 100 de lei, care se va calcula începând cu data la care au crescut tarifele la gaze şi curent, dar a cărei fezabilitate este pusă sub un mare semn de întrebare din cauza dificultăţilor economice, dar mai ales politice prin care trece în aceste momente guvernarea de la Chişinău.

Previous Next

XS
SM
MD
LG