Guvernul pro-occidental din Muntenegru speră că va obține în luna decembrie invitația aderării țării la NATO. Dar partidele pro-ruse încearcă să saboteze această perspectivă la proteste de stradă. În rezumat o relatare a corespondentului nostru Charles Recknagel:
Protestatari pro-ruși conduși de partidul de dreapta Noua Democrație Sârbă, pe scurt NOVA, au demonstrat timp de săptămâni pe străzile capitalei muntenegrene, Podgorica, cerând demisia premierului Milo Djukanovic, care să fie urmată de un guvern de tranziție sau de alegeri anticipate imediate.
Djukanovici, care domină viața politică din Muntenegru ba ca președinte, ba ca prim-ministru încă din 1991, adică și până, și după separarea de Serbia în 2006, a spus că nu o să demisioneze. Și-a acuzat oponenții că ar da ascultare unor îndemnuri ale Serbiei și Rusiei și ar instiga la revoltă înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de pe 1-2 decembrie. Scopul ar fi să dea impresia că Muntenegrul este instabil așa încât NATO să nu-i mai adreseze invitație de aderare. Milo Djukanovic:
„Rusia a trimis trei mesaje foarte clare și foarte directe prin ministerul ei de externe. Nici nu-i nevoie să caut să le interpretez în vreun fel, pentru că sunt mai mult decât directe și explicite”.
Rusia, care îl acuză pe Djukanovic că ar încerca s-o demonizeze, a îndemnat muntenegrenii să se opună aderării la NATO, a spus că extinderea Alianței în Balcani este o „provocare” și a avertizat că integrarea europeană nu o să aducă prosperitate țării balcanice.
În cea mai recentă declarație difuzată de Ministerul rus de Externe pe 23 noiembrie, se spune că aderarea Muntenegrului la NATO ar însemna „o nouă lovitură pentru securitatea europeană”.
NATO, pe de altă parte, nu a promis Muntenegrului că-i va adresa acum vreo invitație de aderare, dar a spus că Podgorica are șanse mari dacă face reforme.
După părerea câtorva analiști occidentali cu care a discutat corespondentul serviciului sud-slavic al Europei Libere, Dragan Stavljanin, este greu de spus dacă Moscova încurajează în mod activ protestele de la Podgorica. Dar o asemenea posibilitate s-ar înscrie firesc în stilul de comportament al Kremlinului.
„Rusia este evident împotrivă ca orice țară să facă parte din NATO, iar acest lucru a cauzat conflictul din Georgia și a jucat un rol important în conflictul cu Ucraina, spune Wolfgang Petritsch, președintele Fundației austriece Marshall Plan și fost negociator internațional de rang înalt în crizele bosniacă și kosovară din anii 1990. Balcanii de Vest, continuă el, nu sunt considerați de Rusia o prioritate strategică de primă mărime, dar oricând se ivește o șansă, Moscova o folosește”.
Cel mai recent sondaj de opinie sugera la mijlocul acestei luni că societatea din Muntenegru e împărțită aproape egal în privința aderării la NATO. Sondajul efectuat de Centrul de la Podgorica pentru Democrație și Drepturile Omului arată că 36,5 % din participanți ar dori aderarea, iar 36,2% ar fi împotrivă. Numărul celor care spun că ar dori aderarea la NATO a crescut însă constant în ultimii ani.
Partidele pro-ruse care au organizat protestele la Podgorica s-au folosit și de nemulțumirile sârbilor muntenegreni, rămase din timpul campaniei de bombardamente NATO în Serbia, din 1999.
Protestele au fost însoțite uneori de violențe. Cele mai grave au avut loc pe 24 octombrie, când aproximativ 5 mii de protestatari s-au adunat în apropierea Parlamentului, aruncând în poliție cocteiluri Molotov. Zeci de polițiști și protestatari au fost răniți în timpul ciocnirilor.
De atunci, protestele s-au mutat din stradă în săli de conferințe. Partidul aflat în fruntea lor, NOVA, este al doilea ca mărime în Muntenegru și își are baza electorală printre sârbii nostalgici. Protestele sunt sprijinite și de formațiuni mai mici. Dar alte partide ale opoziției au refuzat să li se alăture tocmai din cauza mesajelor anti-NATO și discursului accentuat de dreapta al coaliției protestatare.
