Linkuri accesibilitate

Cinci ore de audieri în Parlament despre devalizarea sistemului bancar


Unanimitate: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au intrat în insolvenţă pentru că au acordat credite neperformante de peste 13 miliarde de lei.

Audierile privind devalizarea sistemului bancar au depăşit limita de cinci ore stabilită iniţial. Ultimul pe lista celor şi-au prezentat raportul în faţa deputaţilor a fost directorul SIS, Mihai Balan.

Pe parcursul zilei au fost audiaţi Procurorul General Corneliu Gurin, şeful de la CNA, Viorel Chetraru, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu şi guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu.

Cu toţii au confirmat că Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au intrat în insolvenţă pentru că au acordat credite neperformante de peste 13 miliarde de lei.

În timpul şedinţei, Procurorul General, Corneliu Gurin, a prezentat şi schema delapidărilor: „Diferite metode se aplicau, inclusiv credite luate, care, de fapt, nu puteau fi întoarse de către firmele beneficiare. Contracte fictive, acoperirea diferitor tranzacţii fictive, cumpărări de bunuri, mijloace de peste hotare, achitări pentru contracte de prestări servicii, lucruri care, de fapt, nu se întâmplau, însă pentru care erau transferaţi bani în instituţii financiare din străinătate, iar ulterior pe conturi ale unor companii cu regim privilegiat sau din jurisdicţii off-shore”.

Ministrul Anatol
Ministrul Anatol

Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a precizat că în următorii ani statul va trebui să returneze Băncii Naţionale peste 14 miliarde de lei, creditul de urgenţă care a fost acordat de BNM pentru a acoperi gaura creată de devalizarea băncilor. În plus, Guvernul va trebui să întoarcă şi dobânda aferentă de 5% care pentru anul viitor va înseamna peste 650 de mln de lei, adică echivalentul a totalul pensiilor și îndemnizațiilor sociale pentru o lună.

În timpul audierilor din Parlament, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, s-a referit şi la investigaţia realizată de compania americană Kroll privind frauda din sistemul bancar. Cel de-al doilea raport al organizaţiei, a precizat Drăguţanu, urmează să identifice persoanele care au controlat activitatea celor trei bănci, cine au fost persoanele care au organizat fraudele și cine a beneficiat de pe urma acestora.

Spre deosebire de guvernatorul Băncii Naţionale, şeful Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, s-a arătat astăzi puţin impresionat de raportul Kroll, pentru că nu are valoare procesuală, ci doar informativă pentru organele nationale de ancheta. „Un lux care a costat prea mult”, a conchis Viorel Chetraru.

Previous Next

XS
SM
MD
LG