Exclamația din subtitlul acestei file a Dicționarului de sunete îi aparține cronicarului revistei online uDiscovermusic.
TaxiWars, adică Tom Barman, fostul solist vocal de la dEUS (prima trupă indie din Belgia cu succes pe plan internațional), saxofonistul Robin Verheyen, basistul Nicolas Thys și bateristul Antoine Pierre.
Și pentru ca această confuzie (...„e jazz, dar nu cum îl știm”) să fie una perfectă, categoria sub care cade muzica acestor belgieni când o asculți pe iTunes este ... pop.
Nu știu care sînt criteriile pe care le folosește iTunes când alege genul cu ajutorul căruia care descrie diversele muzici, dar TaxiWars cu siguranță nu cântă pop.
Cântă într-adevăr jazz, deși dacă e să ne luăm după spusele aceluiași cronicar de la uDiscovermusic (anume că e genul de jazz care îi transformă pe necredincioși în credincioși, adică o formă suficient de atrăgătoare ca să ducă la o asemenea „convertire”), atunci e posibil să avem de-a face cu un jazz ușor comercial.
Și totuși, nici asta nu e, sau nu e până la capăt, pentru că sînt versurile sumbre ale lui Barman, și liniile melodice stranii ale saxofonului lui Verheyen.
A, și am uitat: e un jazz fără prea multe solo-uri, cu o structură aparent haotică, dar coerentă de la un capăt la altul.
