Linkuri accesibilitate

Ştiri

Dorin Drăguțanu ar putea rămâne guvernator al Băncii Naționale

Spicherul democrat Andrian Candu a sugerat că Dorin Drăguțanu poate rămâne guvernator al Băncii Naționale pentru că înlocuirea lui este dificilă până la 21 decembrie, când expiră termenului legal în care Parlamentul trebuie să-i aprobe cererea de demisie. „Avânt în vedere incertitudinea în care suntem, unii lideri de fracțiuni m-au rugat să rețin acest subiect pentru a nu provoca și mai multă confuzie”, a declarat Candu la ședința Parlamentului. El i-a răspuns deputatului liberal-democrat Tudor Deliu, care i-a cerut să explice ce se întâmplă dacă cererea lui Drăguțanu nu este examinată de Parlament în trei luni. Drăguțanu a depus cererea pe 21 septembrie, pe fundalul acuzațiilor că n-a făcut destul pentru prevenirea furtului din bănci. Drăguțanu care a rămas guvernator în exercițiu a spus că demisionează împreună cu întreaga echipă pentru că ar fi supus unor critici nedrepte de către politicieni ca premier liberal-democrat de atunci, Valeriu Streleț.

Vezi ultimele știri ale zilei

Organizația Human Rights Watch critică brutalitatea „extremă” a poliției ruse

Imagini de la protestele în susținerea liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, 24 ianuarie, 2021

Organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch spune că brutalitatea „extremă” a poliției ruse și reținerile arbitrare „în masă” la protestele de la sfârșitul săptămânii sunt dovezi în plus despre „cât de jos s-au prăbușit standardele drepturilor omului” în F. Rusă.

„În cele din urmă, aceste reprimări ale drepturilor umane fundamentale galvanizează oamenii și aprofundează nemulțumirile protestatarilor”, a declarat Damelya Aitkhozhina, cercetător pentru Rusia la organizația cu sediul la New York, la două zile după ce mii de ruși au fost reținuți la demonstrații de protest împotriva arestării opozantului Alexei Navalnîi și împotriva corupției larg-răspândite.

Zeci de mii de oameni au ieșit la 23 ianuarie în stradă la Moscova, St. Petersburg și în zeci de alte orașe din F. Rusă, în cadrul celor mai mari proteste anti-guvernamentale din ultimii ani. Navalnîi a fost reținut în urmă cu o săptămână după întoarcerea în Rusia din Germania, unde se tratase în urma otrăvirii cu Noviciok din vară.

Oxfam: Averile celor mai bogați 10 oameni au crescut de la începutul pandemiei cu 540 de miliarde de dolari

Organizația globală anti-sărăcie Oxfam spune că averile cumulate ale celor mai bogați zece oameni din lume au crescut de la începutul pandemiei de coronavirus cu 540 de miliarde de dolari, în vreme ce săracii vor avea nevoie de mai mulți ani ca să depășească efectele crizei. Oxfam a calculat că averile acumulate în ultimul an de bogătași precum Jeff Bezos (Amazon), Mark Zuckerberg (Facebook) sau Elon Musk (Tesla) ar fi „mai mult decât suficiente” pentru a cumpăra vaccine anti-COVID-19 pentru lumea întreagă și pentru a feri toți pământenii să se ruineze financiar din cauza pandemiei. Datele sunt cuprinse într-un raport publicat de Oxfam înaintea Forumului Economic Mondial Davos. „Pandemia are potențialul de a duce la creșterea sărăciei aproape în toate țările simultan, în premieră de când se fac asemenea statistici”, se spune în raportul intitulat „Virusul Inegalității”.

Agenția anti-dopaj din Rusia nu face apel împotriva deciziei de a interzice participarea Rusiei la competiții

Agenția anti-dopaj din Rusia, RUSADA, spune că nu va face apel împotriva deciziei Curții de Arbitraj în Sport (CAS) de a interzice participarea Rusiei ca stat la competiții sportive vreme de doi ani, inclusiv la Jocurile Olimpice de la Tokio (20121) și la olimpiada de iarnă de la Beijing (2022). Într-o declarație de presă, RUSADA spune luni că nu va contesta verdictul, „punând mai presus de orice interesele sportivilor ruși”.

La 17 decembrie, CAS a înjumătățit o interdicție pe patru ani impusă de Agenția Mondială Anti-Dopaj (WADA) împotriva sportivilor ruși în decembrie 2019. În baza acelei interdicții, numele, steagul și imnul F. Ruse sunt excluse din competițiile olimpice din cauza manipulării mostrelor de laborator și a datelor privind dopajul. RUSADA a spus că deși consideră verdictul CAS „greșit și unilateral”, salută respingerea de către CAS a sancțiunilor mai aspre propuse de WADA.

La București se redeschid restaurantele, cafenelele, teatrele și cinematografele, la o capacitate de 30%

Restaurantele din București vor putea funcționa la o capacitate de 30%

Restaurantele, barurile, cafenelele, teatrele, cinematografele şi sălile de jocuri de noroc din Bucureşti se redeschid de luni, 25 ianuarie 2021, la 30% din capacitate, ca urmare a deciziei în acest sens adoptate, vineri, de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Deciziile au intrat în vigoare ca urmare a scăderii, săptămâna trecută, a incidenței cumulative în capitala României la sub trei cazuri la mia de locuitori. Duminică, rata de incidență în București era de 2,37, în scădere pentru a cincea zi consecutiv, sub pragul de scenariu roșu.

Bucureștiul se afla în scenariul roșu din 20 octombrie 2020 și a ajuns și la o incidență de șapte cazuri la mia de locuitori.

Operatorilor licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc li se va permite funcţionarea în limita a 30% din capacitatea sălilor, în intervalul orar 6:00 - 21:00. Și magazinele rămân deschise tot până la ora 21:00, în condițiile în care restricțiile de circulație pe timp de noapte se mențin la nivel național între orele 23:00 și 5:00.

Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare este permisă, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în intervalul orar 6:00 - 23:00.

Dacă se va observa că începe o creștere, această măsură poate să fie inversată și să fie închis totul peste tot. Și cu tulpină nouă, și cu cea veche regulile sunt aceleași: mască, distanțare, limitarea deplasărilor. Dacă se va întâmpla să vedem că situația nu mai e controlabilă cu aceste incidențe stabilite anul trecut, se poate modifica hotărârea de guvern”, spunea Raed Arafat, vineri.

Prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu, a atras atenţia că a cerut organelor în drept să intensifice controalele pentru a se asigura că normele în vigoare sunt respectate şi a cerut bucureştenilor prudenţă în continuare, mai ales în condițiile în care există tot mai multe indicii în privința unei răspândiri comunitare a noii tulpini de coronavirus, identificată prima dată în Marea Britanie, care este mult mai infecțioasă.

Macron și Biden spun că vor coopera îndeaproape în lupta cu pandemia și schimbările climatice

Joe Biden

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, au căzut de acord să lucreze îndeaproape împreună pentru a lupta cu pandemia de coronavirus și schimbările climatice. Cei doi lideri au vorbit la telefon, duminică, pentru prima dată după inaugurarea lui Biden. De asemenea, ei au discutat despre „dorința lor de a acționa împreună pentru pace în Orientul Apropiat și Mijlociu, în particular în problema nucleară iraniană”, a anunțat, într-un comunicat, biroul președintelui francez. Săptămâna trecută, Macron a lăudat decizia lui Biden ca, în prima sa zi în funcția de președinte, să readucă Statele Unite în acordul din care le-a retras predecesorul său, Donald Trump. Relațiile dintre Macron și Trump au fost adesea marcate de contradicții, iar discuția lui Biden cu liderul francez, care a durat aproximativ o oră, a urmărit și scopul de a elimina aceste tensiuni la nivel de șefi de stat. Un comunicat al Casei Albe precizează că Biden a promis o strânsă coordonare cu Parisul în ceea ce privește schimbările climatice, COVID-19 și economia globală. Biden „a subliniat angajamentul său de a consolida relația transatlantică, inclusiv prin parteneriatul SUA cu NATO și cu Uniunea Europeană”, se spune în declarație. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre cooperarea în chestiuni privind China, Orientul Mijlociu, Rusia și zona Sahel din Africa.

Lucrările de finalizare a gazoductului Nord Stream 2, reluate în ciuda sancțiunilor SUA

Nava rusească „Fortuna”

Nava rusească „Fortuna” a reluat lucrările de finalizare a construcției gazoductului Nord Stream 2, în apele daneze, la numai o zi după ce a intrat sub incidența unor sancțiuni impuse de Statele Unite ale Americii. Operatorul controversatului proiect care urmează să aducă gaze naturale din Rusia în Germania prin Marea Baltică a anunțat că are toate permisiunile necesare pentru continuarea lucrărilor. „Fortuna” urmează să pună ultimii cei aproape 150 de kilometri de gazoduct, inclusiv 120 prin apele daneze și 30 de kilometri prin apele germane, controlat de gigantul rus Gazprom. Statele Unite au impus, pe 19 ianuarie 2021, sancțiuni împotriva companiei KVT-RUS, proprietara vasului „Fortuna”, ultima dintr-un șir de alte acțiuni menite să stopeze construcția gazoductului Nord Stream 2. SUA și mai multe țări ale UE vor să împiedice finalizarea conductei, spunând că va consolida dependența energetică a Europei față de Rusia și va dăuna Ucrainei, ca țară de tranzit pentru gazul rusesc. În ciuda criticilor crescânde, Germania a anunțat, pe 20 ianuarie, că planurile sale pentru proiect sunt „neschimbate”. Conducta este finalizată în proporție de 94%.

România va primi o nouă tranșă de vaccin anti-COVID

La un centru de vaccinare, la Timișoara

În România, vor ajunge, luni, aproape 100 de mii de doze de vaccin anti-COVID. Este a șasea tranșă de vaccin Pfizer BioNTech, transmite Mediafax, cu referire la Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid (CNCAV).

Comitetul a mai anunțat că, pe măsură ce noile tranșe ajung în România, aplicația de programare se actualizează și permite continuarea procesului de programare pentru categoriile de populație aflate în etapa curentă.

„În ceea ce privește calendarul de livrare a dozelor, compania Pfizer a anunțat revenirea la programul inițial de livrări către Uniunea Europeană începând cu 25 ianuarie și va crește numărul de doze în jurul datei de 15 februarie”, a mai anunțat Comitetul de coordonare a vaccinării din România. Până duminică, 24 ianuarie, peste 840 de mii de persoane s-au programat pe platforma de vaccinare.

Potrivit Agerpres, în ultimele 24 de ore, în România au fost imunizate 27.400 de persoane, numărul total ajungând la 433 de mii, dintre care numai puțin peste 13 mii de oameni – cu ambele doze. La cei vaccinaţi în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 50 de reacţii comune şi minore, dintre care cinci reacţii de tip local şi 45 de reacţii generale.

Începând cu 27 decembrie 2020, la nivelul centrelor de vaccinare s-au înregistrat 1.174 reacţii comune şi minore, dintre care 371 de reacţii de tip local cu durere la locul injectării şi 803 reacţii generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

Italia: Pfizer și AstraZeneca acționate în justiție pentru că micșorează temporar livrările de vaccinuri

Italia a anunțat că va recurge la pași legali împotriva Pfizer și AstraZeneca, după ce cele două companii farmaceutice au anunțat că micșorează temporar livrările de vaccinuri anti COVID-19 pentru Europa, relatează Reuters. Într-o declarație făcută duminică, ministrul italian de externe Luigi Di Maio a spus că firmele farmaceutice au „mușcat mai mult decât pot înghiți”, iar scopul Italiei este nu să obțină despăgubiri, ci să asigure primirea cantităților de vaccin contractate. Cu o zi mai devreme, premierul italian Giuseppe Conte a spus că tergiversarea livrărilor este „inacceptabilă”. Pfizer a spus săptămâna aceasta că reduce temporar livrările în Europa, fiind nevoită să efectueze schimbări în procesul de fabricare pentru a spori producția de vaccinuri. Vineri, și AstraZenneca a informat Uniunea Europeană că micșorează livrările cu 60% din cauza problemelor de producție.

Primarul Chișinăului a amenințat un vlogger care l-a ironizat pentru călătoriile în străinătate

Primarul Chișinăului, Ion Ceban

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, se confruntă cu noi critici după ce l-a amenințat cu violența fizică pe vloggerul Andrei Bolocan, autorul emisiunii satirice Lumina. Potrivit unei conversații publicate de vlogger, Ceban i-a scris că o „să-i socotească toți dinții”, după ce Bolocan a ironizat călătoriile primarului la Moscova și în Egipt și angajarea soției acestuia la trustul de presă al unui lider socialist. Într-o postare publică pe Facebook, primarul a folosit cuvinte insultătoare la adresa lui Bolocan și i-a cerut să nu-i „atace familia”. În ediția din 20 ianuarie a unei emisiuni online, Bolocan a arătat că Ceban a plecat de sărbători la Moscova împreună cu alți politicieni socialiști iar apoi a mers în vacanță în Egipt, deși îi îndemnase pe ceilalți locuitori ai capitalei să rămână de sărbători în cercul restrâns al familiei pentru a nu răspândi infecția de coronavirus. Vloggerul a mai inclus imagini în care Ceban recunoaște că soția sa lucrează pentru trustul mediatic al lui Corneliu Furculiță, liderului fracțiunii parlamentare a socialiștilor.

Kremlinul acuză Statele Unite de amestec în afacerile interne ale Rusiei

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov

Kremlinul a acuzat Statele Unite de amestec în afacerile interne ale Rusiei după ce oficiali americani au criticat reprimarea violentă a protestelor de sâmbătă la care zeci de mii de ruși au cerut în stradă eliberarea din detenție a liderului opoziției, Alexei Navalnîi.

Proteste pro-Navalnîi în orientul îndepărtat din Rusia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

Declarațiile au fost făcute duminică de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce și ministerul rus de externe acuzase ambasada americană la Moscova de contribuție la instigarea protestelor. Înainte de demonstrații, ambasada a publicat posibilele locații ale acestora pentru a avertiza cetățenii americani în legătură cu riscurile din acele zone. Poliția rusă a intervenit în forță împotriva manifestanților în zeci de orașe, estimându-se că au fost reținuți aproape 3 500 de oameni. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a condamnat intervenția brutală a poliției, a cerut autorităților ruse eliberarea lui Navalnîi și „investigarea credibilă a otrăvirii sale”. Și alte guverne occidentale au criticat reprimarea protestelor ruse, Franța oferind sprijin protestatarilor și făcând apel la noi sancțiuni europene împotriva Moscovei. Miniștrii europeni de externe vor lua în discuție următorii pași față de Rusia în cadrul unei reuniuni care va avea loc luni, 25 ianuarie. Un critic proeminent al Kremlinului, Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie la revenirea din Germania, unde s-a tratat în urma atacului cu gaz Noviciok asupra sa, din luna august.

Mii de protestatari care cereau eliberarea lui Navalnîi au fost reținuți de poliție în Rusia

Mii de oameni au fost reținuți de poliție în Rusia, sâmbătă, în timpul celor mai mari proteste din ultimii ani, la care rușii au ieșit în stradă pe ger pentru a cere eliberarea liderului opoziției, Alexei Navalnîi.

Proteste pro-Navalnîi în orientul îndepărtat din Rusia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

Protestele au cuprins zeci de orașe de pe toate cele 11 fusuri orare ale Rusiei. Imagini de la Vladivostok până la Moscova înfățișează scene violente în care poliția bate protestatarii în încercarea de a dispersa mulțimea. Într-un bilanț dat publicității duminică, organizația neguvernamentală pentru monitorizarea protestelor, OVD-Info, a spus că au fost reținuți aproape 3 300 de protestatari, inclusiv soția lui Navalnîi, Iulia, și activiști ai Fundației Anticorupție condusă de opozant. Un critic proeminent al Kremlinului, Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie la revenirea din Germania, unde s-a tratat în urma atacului cu gaz Noviciok asupra sa, din luna august. Recurgerea la violență împotriva protestatarilor a fost condamnată de Statele Unite și Uniunea Europeană. Ministerul rus de externe a acuzat Washington-ul de contribuție la instigarea protestelor.

Klaus Iohannis a omagiat memoria „unioniștilor generației pașoptiste”

Președintele român Klaus Iohannis a omagiat memoria „unioniștilor generației pașoptiste” cu ocazia marcării a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, pe 24 ianuarie 1859, spunând că aceștia au realizat „primul pas important în făurirea României moderne”. „Mica unire” a avut loc prin dubla alegere lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859). Iohannis a spus într-un mesaj că „a fost un eveniment gândit cu iscusință” de „români devotați și prieteni străini”, care au „înfruntat forțele potrivnice” într-un climat european complicat. „Moștenirea lăsată de arhitecții Unirii din 1859, deopotrivă instituțională și simbolică, reprezintă temelia solidă pe care să continuăm modernizarea României”, se spune în mesajul președintelui român.

China: Măsuri pentru izolarea unor focare de COVID-19 din nordul țării

China a anunțat luarea de măsuri pentru izolarea unor focare noi ale infecției de COVID-19 apărute în nordul țării, iar țări ca Brazilia și Norvegia au înăsprit restricțiile pentru a combate răspândirea unor versiuni noi ale coronavirusului. În orașul chinez Nangong din provincia Hebei a fost deschis un nou centru cu 2 600 de locuri pentru bolnavii de COVID-19, a relatat agenția oficială Xinhua, în timp ce zone vaste ale provinciei care se învecinează cu capitala Beijing se află deja în carantină. Măsuri restrictive au fost introduse în Brazilia unde a fost descoperită o tulpină nouă a coronavirusului. În Noua Zeelandă, a fost confirmat primul caz de infectare în peste două luni, fiind infectată o femeie revenită din Europa, iar autoritățile cred că ea are versiunea mutantă a coronavirusului descoperită inițial în Marea Britanie. Această versiune care se transmite mai ușor a dus deja la o explozie a cazurilor de infectare și a deceselor în Marea Britanie.

Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson au discutat telefonic despre relațiile bilaterale

Președintele SUA, Joe Biden, în Biroul Oval

Noul președinte american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson au purtat o convorbire telefonică, sâmbătă, promițând să aprofundeze relația bilaterală și să coopereze în vederea combaterii încălzirii climei. A fost prima lor convorbire de la învestirea lui Biden, pe 20 ianuarie. Într-un comunicat britanic se spune că cei doi lideri au abordat un potențial acord de comerț liber între țările lor. Marea Britanie și-a recăpătat luna aceasta controlul asupra politicii comerciale după încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit, care a urmat ieșirii din Uniunea Europeană. Încheierea unui acord de comerț liber între Marea Britanie și Statele Unite este pentru Johnson mult mai importantă decât pentru Biden. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a spus că administrația Biden nu are vreun calendar pentru încheierea unei asemenea înțelegeri. Deși a fost un aliat al precedentului președinte american, Johnson a lăudat în discuția cu Biden anularea rapidă de către acesta a unor politici controversate ale lui Donald Trump.

Statele Unite au cerut Chinei să înceteze presiunile asupra Taiwanului

Statele Unite au cerut Chinei să înceteze presiunile asupra Taiwanului, după ce autoritățile taiwaneze au spus că avioane militare chineze au survolat zona sudică a spațiului aerian al țării insulare. Washington-ul cere Beijing-ului „să sisteze presiunile militare, diplomatice și economice” și să se angajeze „într-un dialog substanțial cu reprezentanții aleși democratic ai Taiwanului”, a spus sâmbătă un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Opt bombardiere chineze și patru avioane de vânătoare au pătruns pe 23 ianuarie în zona defensivă a Taiwanului, care a emis avertismente și și-a activat sistemele de rachete pentru monitorizarea incursiunii, a spus ministerul apărării de la Taipei. În ultimele luni, China a survolat aproape zilnic apele care despart Taiwan-ul de insulele Pratas controlate de Taiwan în Marea Chinei de Sud. Dar survolul de pe 23 ianuarie a fost cel mai masiv. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că Statele Unite sunt îngrijorate de tentativele Chinei de a-și intimida vecinii și că vor continua să „asiste Taiwanul în menținerea unei capacități de autoapărare suficiente”.

R. Moldova: 635 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 15 decese printre bolnavi

635 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, sâmbătă. A fost confirmată pozitiv aproape fiecare a cincea persoană testată. Au fost înregistrate încă 15 decese printre persoanele bolnave. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 155 937, iar cel al deceselor – la 3 347.

Poliția rusă a reținut peste 1 300 de protestatari la amplele demonstrații din Rusia

Poliția rusă a reținut sâmbătă peste 1 300 de protestatari la amplele demonstrații din Rusia, unde zeci de mii de oameni au înfruntat gerul și au ieșit în stradă în zeci de orașe pentru a cere eliberarea liderului de opoziție Aleksei Navalnîi. Estimarea numărului reținerilor a fost făcută de organizația neguvernamentală pentru monitorizarea protestelor, OVD-Info. Reuters estimează că cel puțin 40 de mii de oameni au protestat la Moscova. Potrivit AFP, în capitala rusă au avut loc ciocniri violente între poliție și protestatari. Printre persoanele reținute se numără soția lui Navalnîi, Iulia. „Scuzați calitatea proastă, în duba poliției este lumină puțină”, a scris Iulia Navalnaia în comentariul care însoțește un selfie postat de ea pe Instagram. Un critic proeminent al Kremlinului, politicianul de 44 de ani a fost întemnițat pe 17 ianuarie la revenirea sa din Germania, unde s-a tratat în urma otrăvirii de vara trecută cu gaz neurotoxic Noviciok. Navalnîi s-a întors în ciuda faptului că arestarea sa era previzibilă, spunând că nu vrea să dea satisfacție celor care îl vor eliminat din viața politică rusă. Opozantul crede că liderul rus Vladimir Putin a cerut să fie asasinat. Kremlinul a respins implicarea în incidentul din august.

S-a stabilit ce criterii trebuie să îndeplinească membrii numiți de președinte în CSS

Președinta Maia Sandu a stabilit prin decret condițiile pe care trebuie să le întrunească membrii numiți de șeful statului în Consiliul Suprem de Securitate, un instrument de bază prin care președintele poate analiza activitatea guvernului și altor stricturi în domeniul securității naționale. Potrivit decretului publicat sâmbătă în Monitorul Oficial, aceste persoane trebuie să dețină cetățenia R. Moldova, să cunoască limba română, să nu aibă antecedente penale nestinse și să se bucure de o reputație ireproșabilă. Odată numite, ele vor putea primi acces la secretul de stat, se mai spune în decret. Consiliul mai are și membri din oficiu, ca președintele parlamentului, primul ministru, directorul Serviciului de Informații și Securitate sau procurorul general.

Învestită în funcție cu aproape o lună în urmă, președinta Sandu a spus că una din principalele amenințări la adresa securității naționale a R. Moldova este corupția. Ea a moștenit însă un Consiliu Suprem de Securitate ai cărui membri din oficiu i-au fost în majoritatea cazurilor rivali.

În Rusia, poliția a intervenit în forță împotriva protestatarilor care cer eliberarea lui Alexei Navalnîi

În Rusia, poliția a intervenit sâmbătă împotriva miilor de protestatari care au ieșit în stradă în zeci de orașe pe un ger crâncen pentru a cere eliberarea lui Aleksei Navalnîi, opozantul arestat luni, care riscă ani de detenție. Se relatează despre sute de persoane reținute și altercații. Organizația neguvernamentală pentru monitorizarea protestelor, OVD-Info, spune că au fost reținute cel puțin 60 de persoane la Moscova și peste 50 în Sankt Petersburg, în timp ce numărul celor reținuți în orașele din estul Rusiei s-ar apropia de 300. În orașul siberian Iakutsk, sute de oameni au ieșit la protest pe un ger de – 50 de grade Celsius.

La protestul din capitala rusă a fost reținută și Liubov Sobol, jurista Fundației Anticorupție a lui Navalnîi.

„Kremlinul a avut un atac de panică și ordonă reținerea tuturor”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:55 0:00

În ajunul demonstrațiilor, autoritățile ruse au avertizat că vor „suprima imediat” orice întrunire neautorizată. Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie, la revenirea sa la Moscova din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii de vara trecută cu gaz neurotoxic Noviciok. El crede că otrăvirea sa din august 2020 a fost ordonată de liderul rus Vladimir Putin. Kremlinul respinge orice implicare în incident. Opozantul a revenit în Rusia în ciuda faptului că arestarea sa era previzibilă, spunând că nu vrea să dea satisfacție celor care îl vor eliminat din viața politică rusă.

Declararea ca neconstituțională a legii privind statutul limbii ruse criticată la Moscova

Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt la Ministerul rus de Externe

Ministerul rus de externe a criticat aspru decizia Curții Constituționale de la Chișinău de a declara neconstituțională recent adoptata lege privind statutul limbii ruse. Purtătoarea de cuvânt, Maria Zaharova, a spus vineri la Moscova că de acest statut depind „stabilitatea socială a Republicii Moldova și rezolvarea diferendului transnistrean”. Zaharova a mai spus că decizia instanței moldovene ar contrazice promisiuni electorale ale noii președinte, Maia Sandu, despre faptul că va face tot ce-i stă în puteri pentru a asigura drepturile lingvistice ale minorităților etnice. „La o lună de la învestirea ei, aceste promisiuni au fost încălcate”, a spus Zaharova, sugerând că șefa statului moldovean ar avea vreun cuvânt de spus în deciziile Curții Constituționale. Vineri, ministerul moldovean de externe a condamnat critici asemănătoare lansate de ambasada rusă la Chișinău, spunând că pot fi „calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului”. Reacția Moscovei urmează unei poziții similare exprimate de fostul președinte moldovean Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, care a amenințat cu proteste în fața președinției de la Chișinău. Președinta Maia Sandu nu a comentat decizia Curții Constituționale sau criticile Moscovei și ale socialiștilor.

În Rusia au loc manifestații pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi

În zeci de orașe ale Rusiei, au loc sâmbătă demonstrații ale suporterilor lui Aleksei Navalnîi care cer eliberarea opozantului din detenție. Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie, la revenirea sa la Moscova din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii de vara trecută cu gaz neurotoxic Noviciok. Protestele de sâmbătă au început în orașe din Extremul Orient al Rusiei, cele mai mari având loc în Habarovsk, Vladivostok, Novosibirsk. Organizația neguvernamentală OVD-Info care monitorizează protestele din Rusia spune că polița a reținut zeci de protestatari, inclusiv jurnaliști. În ajunul demonstrațiilor, autoritățile ruse au reținut cel puțin cinci activiști, inclusiv membri ai Fundației Anticorupție a lui Navalnîi, avertizând că vor „suprima imediat” orice întrunire neautorizată. Navalnîi crede că otrăvirea sa din august 2020 a fost ordonată de liderul rus Vladimir Putin. Kremlinul respinge orice implicare în incident. Opozantul a revenit în Rusia în ciuda faptului că arestarea sa era previzibilă, spunând că nu vrea să dea satisfacție celor care îl vor eliminat din viața politică rusă.

Câteva mutații ale noului coronavirus cauzează noi îngrijorări în legătură cu pandemia

Câteva versiuni noi ale coronavirusului apărute în țări ca Brazilia, Africa de Sud și Marea Britanie cauzează noi îngrijorări în legătură cu pandemia, în ciuda avansării campaniilor de vaccinare. Experții în domeniul sănătății spun că cele trei tulpini noi de Covid-19 se transmit mai rapid decât originalul, împovărând excesiv sistemele sanitare ale țărilor afectate. Versiunea nouă din Marea Britanie a dus deja la o explozie a numărului de cazuri de infectare și la creșterea numărului de decese, țara fiind de săptămâni în carantină. Consilierul științific șef al guvernului britanic, Patrick Vallance, a spus, pe 22 ianuarie, că există dovezi ale faptului că noua variantă a virusului prezintă un risc sporit pentru sănătatea celor infectați, dar este nevoie de mai multe date pentru concluzii definitive. Vaccinurile existente ar oferi protecție și în fața versiunii britanice a virusului. Apar însă îngrijorări tot mai mari în legătură cu eficiența vaccinurilor în cazul tulpinilor sud-africană și braziliană.

Ungaria a semnat un acord cu Rusia pentru achiziția a două milioane de doze de vaccin Sputnik-V

Ungaria a semnat un acord cu Rusia pentru achiziția a două milioane de doze de vaccin Sputnik-V, devenind prima țară membră a Uniunii Europene care cumpără preparatul rusesc de imunizare împotriva Covid-19. Vorbind vineri la Moscova, ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto a spus că vaccinul va ajunge în Ungaria în câteva tranșe, fără să precizeze când. Szijjarto a mai spus în marginea convorbirilor purtate cu omologul său rus Serghei Lavrov că prima tranșă va fi suficientă pentru vaccinarea a 300 de mii de oameni. În afară de vaccinurile aprobate deja în Uniunea Europeană (Pfizer/BioNTech, Moderna), autoritățile sanitare ale Ungariei au aprobat de urgență vaccinul britanic AstraZeneca și Sputnik-V. Dar în cazul vaccinului rusesc aprobarea trebuie reînnoită în 6 luni. Agenția Europeană pentru Medicamente încă nu a aprobat folosirea vaccinului rusesc.

Procesul de impeachment al lui Donald Trump începe în Senatul SUA în a doua săptămână din februarie

Procesul de impeachment al fostului președinte american Donald Trump urmează să înceapă în Senatul Statelor Unite în a doua săptămână a lunii februarie, a anunțat de liderul majorității democrate din Senat, Chuck Shumer, în urma convorbirilor cu republicanii. Trump este acuzat de „incitarea insurecției din 6 ianuarie”, când suporterii săi au luat cu asalt clădirea Congresului, iar cel puțin 5 oameni și-au pierdut viață. Șefa Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, intenționează să trimită Senatului textul acuzațiilor împotriva lui Trump (articolele pentru impeachment) pe 25 ianuarie. Trump este primul președinte din istoria Statelor Unite care este supus procedurii de impeachment de două ori și primul care este judecat după ce și-a încheiat mandatul. El a părăsit Casa Albă pe 20 ianuarie, plecând la stațiunea sa din Florida, fără să asiste la ceremonia depunerii jurământului de către succesorul său, Joe Biden. A mai devenit astfel și primul președinte american din ultimii peste 150 de ani care lipsește de la ceremonia inaugurării președintelui nou. Camera Reprezentanților a votat săptămâna trecută pentru inculparea lui Trump în legătură cu violențele din 6 ianuarie. Unii democrați ar vrea ca procesul care se mută în Senat să decurgă mai rapid, dar calendarul anunțat deja ar permite Senatului să confirme mai întâi în funcție membri ai noii administrații nominalizați de președintele Biden și să examineze masuri legislative stringente propuse de acesta, inclusiv noi ajutoare economice pentru americanii care au suferit în urma crizei de coronavirus.

Statele Unite: Generalul în retragere Lloyd Austin, confirmat ministrul apărării de către Senat

Generalul Lloyd Austin, vorbind în Comitetul pentru servicii armate din Senat. Washington, 8 martie 2016

La Washington, Senatul Statelor Unite l-a confirmat pe generalul în retragere Lloyd Austin ca ministrul apărării în administrația președintelui Joe Biden. El devine astfel primul șef afro-american al Pentagonului. „New York Times” scrie că generalul în vârstă de 67 de ani a deținut deja mai multe funcții de mare răspundere pentru teatrele de operațiuni din Irak, Yemen, Afganistan și Siria și se bucură de respect „în întreaga armată” a Statelor Unite. Congresmenii au aprobat vineri exceptarea lui Austin de la o prevedere legală care impune o „pauză” de șapte ani de la retragerea din armată până când un fost militar poate ocupa o asemenea funcție guvernamentală – o lege menită să asigure controlul civil asupra forțelor armate.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG