Economistul Adrian Lușușor este directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert Grup care monitorizează mai ales evoluțiile economice din Republica Moldova. Într-un interviu de bilanț la sfârșit de an, acordat Allei Ceapai, el anticipează că economia moldoveană va încheia anul în scădere de aproape 1%. Adrian Lupușor are puține îndoieli că așa va fi după ce, în 2015, toate riscurile prognozate de centrul său la început de an s-au și materializat.
Adrian Lupuşor: „2015 poate fi considerat anul realizării tuturor riscurilor care au fost identificate la început de an. A fost un an economic destul de dificil. Putem menționa mai multe șocuri atât interne, cât şi externe care au perturbat activitatea economică, pornind de la criza în sectorul bancar; reducerea exporturilor şi remiterilor, în rezultatul recesiunii economice din Federația Rusă; constrângeri bugetare, inclusiv din cauza înghețării relațiilor cu partenerii de dezvoltare; inflația de două cifre; înăsprirea politicii bugetare; creșterea deficitului bugetar; reducerea salariului real. A fost unul din cei mai dificili ani economici din toată istoria Republicii Moldova.
Provocarea principală pentru economia moldovenească nu ţine nemijlocit de scăderea acesteia. Economiile cresc şi scad oricând şi oriunde având în vedere că sunt sisteme vii. Principala provocare ţine de faptul că criza ne-a prins total nepregătiți, cu un deficit bugetar înalt, un nivel al rezervelor valutare la limită, cu dezechilibre macro-financiare şi un sector bancar slăbit. În plus, instituțiile cheie care trebuie să intervină cât mai rapid să stabilizeze situaţia sunt fie paralizate, fie nu dispun de resurse financiare sau tehnice din cauza crizei politice şi celei bugetare.”
Europa Liberă: În ce măsură ar fi arătat altfel evoluţiile economice dacă nu s-ar fi produs frauda din sectorul bancar?
Adrian Lupuşor: „Evident, situaţia economică ar fi fost mult mai pozitivă. Frauda din sectorul bancar, până la urmă, a erodat foarte mult încrederea populaţiei în sectorul bancar. Asta a dus la scăderea soldului de depozite şi la scăderea activităţii de creditare a băncilor comerciale. BNM a înăsprit politica monetară şi asta a agravat tendinţa de scădere a creditării, ceea ce a lovit în creşterea economică şi în consum.
Falimentarea celor trei bănci a fost unul din principalele şocuri negative care explică această recesiune economică în care ne aflăm. Or având un sector bancar puternic ne-ar fi permis, pentru anul curent, să ajungem dacă nu la o creştere, măcar o stagnare economică şi nu la recesiune. Firmele şi consumatorii ar fi avut această pârghie prin intermediul creditării să-şi menţină cât de cât activităţile de investiţie, de consum. În realitate, avem scădere economică la toate capitolele, inclusiv investiţii şi consum.
Singurul aport pozitiv la creşterea economică vine dintr-un artificiu mai curând statistic, pentru că importurile urmează să scadă, iar exporturile – să crească în medie pe anul curent. Efectul net al exportului net contribuie pozitiv la formarea PIB-ului având în vedere însăși formula de calculare a PIB-ului. Dacă excludem acest efect net care este mai mult unul aritmetic, atunci scăderea ar fi practic de două ori mai mare în acest an.”
Europa Liberă: Cum a resimțit simplul cetățean efectele acestei crize economice? Datele ultimului Barometru de opinie publică arată că un număr record, 86 la sută din cetăţenii spun că sunt nemulţumiti de situaţia economică din acest an.
Adrian Lupuşor: „Percepţiile populaţiei vizavi de situaţia economică vin în contradicţie cu datele statistice privind creşterea economică pe parcursul ultimilor câțiva ani. În anul curent, percepţia privind situaţia economică a ajuns la un minim istoric. Asta ne vorbeşte foarte mult despre cum percepe omul de rând această criză economică. Evident, o percepe foarte negativ prin scăderea nivelului de trai.
Creşterea preţurilor alimentează efectul sărăciei populaţiei. Au crescut preţurile la majoritatea produselor de consum. Aceste produse de consum au pondere mare anume în bugetele populaţiei cu venituri reduse. Respectiv, inflația loveşte, în primul rând, în categoriile sărace ale populaţiei. O inflaţie de două cifre care este observată în anul curent, dar care este anticipată şi pentru anul viitor, va afecta foarte mult calitatea vieţii, în special, a păturilor socialmente vulnerabile. Va creşte riscul de sărăcie.
Pe lângă efectul creşterii preţurilor avem şi efectul reducerii salariului real şi efectul reducerii foarte rapide a remitenţelor de peste hotare, în special, din Federaţia Rusă. Remitenţele din Federaţia Rusă alimentează veniturile familiilor mai sărace decât cele care depind de transferuri din UE. Practic la majoritatea capitolelor veniturile disponibile ale populaţiei urmează să scadă şi, cu părere de rău, aceasta va lovi în calitatea vieţii în anul 2015, inclusiv şi în 2016.”
Europa Liberă: 2016 un nou an în care Republica Moldova intră fără un buget aprobat. Cu ce efecte?
Adrian Lupuşor: „Dacă nu avem aprobat un buget, atunci în anul 2016 politica de cheltuieli va urma structura din 2015. Ceea ce înseamnă că austeritatea severă bugetară se va transpune şi în 2016. Este afectată şi capacitatea guvernului de a asigura o țintire mai eficientă a cheltuielilor bugetare. Dacă ne referim nemijlocit la riscul neaprobării unui nou buget pentru anul viitor, atunci va fi cauzată problema transferurilor bugetare cu destinaţie specială, care ar putea să nu ajungă la toate păturile populaţiei care chiar au nevoie de acest ajutor bugetar.”
Europa Liberă: Pentru 2016 se așteaptă o relansare economică sau prognozele sunt pesimiste?
Adrian Lupuşor: „Prognozăm pentru anul viitor o stabilizare economică cu o creştere destul de moderată de circa 2,9 la sută, conform scenariului de bază. Nu excludem şi un scenariu mai pesimist. Dacă se prelungeşte criza politică, dacă nu este semnat un memorandum cu FMI, atunci creşterea economică va fi practic inexistentă, de plus 1%, ceea ce în cazul Republicii Moldova este de facto o stagnare economică. Remiterile urmează să stagneze în 2016, cu circa 0.6% - o creştere practic inexistentă. Iar conform scenariului negativ nu excludem o continuare a scăderii remiterilor cu minus 10 la sută. Inflația urmează să rămână la nivelul de două cifre, de la 11 la 12%.”
Europa Liberă: Asta însemnând perpetuarea sărăciei?
Adrian Lupuşor: „Putem spune că în anul 2016 există un risc major de creştere a ratei de sărăcie.”
