Revenirea în forţă a nonagenarei Harper Lee (n. 1926), cu un roman ce reia firul narativ al capodoperei de-acum 55 de ani, Să ucizi o pasăre cântătoare, constituie evenimentul literar al deceniului – Du-te şi pune un străjer, Polirom, 2015, „ajunge la noi la momentul potrivit. (…) Ajunge la noi în clipa în care nu ne dăm seama câtă nevoie avem de el” (Chicago Tibune).
„Datoria unicei fiice faţă de tatăl ei văduv, după moartea unicului lui fiu, era limpede: Jean Louise trebuia să se întoarcă şi să locuiască în casa lui Atticus; asta făcea o fiică şi, dacă n-o făcea, atunci nu era fiică”, aşa gândeşte mătuşa Alexandra, dar şi mai toată lumea din Maycomb; într-adevăr, tânăra de 26 de ani revine în oraşul copilăriei sale, dar numai pentru câteva zile, într-o vacanţă ce-i va da peste cap imaginea locului & a oamenilor cu care plecase, acum 6 ani, la New York. În primul rând, descoperă în casa tatălui – avocatul care-l apărase pe un negru acuzat pe nedrept în Să ucizi o pasăre cântătoare – o broşură rasistă; apoi merge, pe ascuns, la o şedinţă a Consiliului cetăţenesc al Districtului Maycomb, unde „pe bănci rudimentare, stăteau nu numai majoritatea gunoaielor din tot districtul (…), ci şi cei mai respectabili bărbaţi ai provinciei”, printre aceştia din urmă şi Atticus. Şocul e pe măsură: „Singura fiinţă umană în care avusese vreodată încredere totală (…) o dezamăgise; (…) o trădase public, în chip neruşinat şi ordinar”. Fără să stea mult pe gânduri – căci, nu-i aşa, „când un om care a trăit întru adevăr (…) te decepţionează, nu te lasă numai circumspect, te lasă fără nimic” –, Jean Louise îi aruncă în faţă lui Atticus: „N-o să te iert niciodată pentru ce mi-ai făcut. (…) Am tot dispreţul pentru tine şi pentru ce reprezinţi. (…) Nenorocitule ce eşti!”, iar replica tatălui o lasă bouche bée: „…sunt mândru de tine. Păi, eu evident am sperat că fiica mea o să apere până-n pânzele albe ceea ce crede ea că e corect… şi să mă-nfrunte pe mine în primul rând”.
Cât despre titlu, iată-l rezumat într-o frază a tinerei femei: „Am nevoie de un străjer care să-mi spună: Acesta e un fel de dreptate şi celălalt e alt fel de dreptate şi să mă ajute să înţeleg diferenţa”. De fapt, cu toţii avem nevoie…
11 ianuarie ’16
