Președintele român a menționat astăzi Republica Moldova abia în a doua jumătate a discursului anual privind politica externă, pe care șeful statului îl ține în mod tradițional în fața corpului diplomatic străin acreditat la București. Susținerea R. Moldova pe drumul european depinde de „voința politică a autorităților de la Chișinău” a precizat Klaus Iohannis. Președintele a mai adăugat că Bucureștiul vrea să „sprijine” reformele necesare „aspirațiilor europene” ale R. Moldova și „să fie puternic implicată în mobilizarea solidarității” de pe continent „atunci când este necesar”, „pentru depășirea dificultății și menținerea cursului european”.
Mai implicat în realitatea imediată, ministerul român de Externe declară că „urmărește cu atenție evoluțiile de la Chișinău”, îndeamnă la calm și face apel la toți liderii politici din R. Moldova „să acționeze cu toată răspunderea pentru desfășurarea procesului democratic de învestire în funcție a Guvernului Pavel Filip care a obținut votul de încredere al Parlamentului legitim de la Chișinău”.
Fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, diplomat de carieră care lucrează în continuare în minister a vorbit despre necesitatea instituirii de către Uniunea Europeană a unui sistem de monitorizare a reformelor la Chișinău similar cu mecanismul de cooperare și verificare aplicat României, dar „într-o variantă mai extinsă, care să urmărească mai multe sectoare”. De la Strasbourg, eurodeputatul socialist Victor Boștinaru a solicitat în plenul Parlamentului European o reacție din partea Comisiei Europene la presiunile exercitate de Federația Rusă asupra R. Moldova: „la Chișinău au venit astăzi doi reprezentanți ai forțelor ostile democrației și stabilității cu un avion de la Moscova” –a declarat eurodeputatul socialist, adăugând că „forțe ostile democrației au încercat să pătrundă în Parlamentul Republicii Moldova pentru a-i bloca activitatea”. „Aștept din partea Comisiei Europene o reacție la această încercare de destabilizare” și-a încheiat discursul Boștinaru, în plenul de la Strasbourg.
La rândul său fostul ministru de externe, Bogdan Aurescu a avertizat că „apelul de azi la calm și reținere din partea Kremlinului trebuie citit și descifrat, inclusiv în funcție de evoluțiile viitoare de la Chișinău”. În schimb, senatorul Mircea Geoană și el fost ministru de Externe (2000-2004) a spus că între Federația Rusă și Occident există „o competiție geostrategică” pentru R.Moldova și Ucraina și că România are „obligația” să asigure condiții astfel încât în cele două țări "preferința pro-europeană să rămână cel puțin o opțiune deschisă pentru prezent și pentru viitor".
Geoană susține, pe de altă parte, că R. Moldova se află „într-o situație limită”, argumentând că dincolo de problemele sociale și economice, îi e „teamă” că nu va fi atins „consensul politic” de care are nevoie premierul Pavel Filip, fiindcă „interesele sunt mult prea divergente”. Geoană crede că Filip „este doar o soluție temporară” și că „atmosfera de nesupunere civică”, „de folosire a străzii ca armă politică” vor fi folosite ca instrumente pentru ce-i care-și doresc alegeri anticipate „pentru a acapara întreaga putere în R. Moldova”. Deputatul Eugen Tomac, ales în circuscripția din R. Moldova pare să aibă aceeași părere, anticipând că mișcările de stradă vor continua până în martie, când expiră mandatul actualului președinte, fiindcă miza taberelor aflate în război este tocmai acest portofoliu.
Cei car analizează criza din R. Molodva arată cu degetul fie spre Moscova, fie spre Bruxelles, considerând că Rusia ar fi responsabilă pentru „destabilizare”, iar Bruxelles fiindcă nu a reacționat mai din timp. Președintele Klaus Iohannis a acentuat însă asupra responsabilității autorităților de la Chișinău, care trebuie să-și asume „principiile care definesc statul de drept şi reformele ce trebuie să însoțească aplicarea Acordurilor cu Uniunea Europeană”
