Astăzi despre cea mai importantă instituție din stat care reglementează sectorul bancar şi influențează asupra stabilității prețurilor: Banca Naţională. De mai bine de o lună, aceasta e lipsită de conducere cu acte în regulă. În următoarele săptămâni, autorităţile vor fi nevoite totuşi să numească un guvernator, în locul demisionarului Dorin Drăguţanu, pentru că doar aşa ar putea miza pe sprijin financiar extern.
O vedere de expert cu analistul financiar, doctor în economie, Sveatoslav Mihalache.
Europa Liberă: Dle Mihalache, după mai mult de o lună de la intrarea în vigoare a auto demisiei guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, numirea unui nou guvernator la banca centrală a Moldovei a devenit cerinţă obligatorie formulată într-o capitală vecină, Bucureşti, înainte de debursarea unui credit pentru Chişinău. Cum vă explicaţi grija autorităţilor de la Bucureşti pentru acest subiect?
Sveatoslav Mihalache: „Este un lucru normal şi firesc ca un partener, atunci când oferă un ajutor financiar, să ceară ca într-un stat să existe toate instituțiile funcționale. La momentul de față Banca Națională nu are conducere. E precum o casă fără ușă.”
Europa Liberă: E plastică comparația Dvs., dar din perspectiva unui observator atent a tot ce se întâmplă în domeniul financiar-bancar, cum s-a simţit această lipsă conducerii „cu acte în regulă” la banca centrală?
Sveatoslav Mihalache: „Ce pot să că zic? Băncile comerciale au continuat să funcționeze în mod normal. Şi Banca Națională, de fapt, a continuat să funcționeze, chiar dacă nu a existat conducere „cu acte în regulă”, după cum ați menționat Dvs. Dar apar anumite temeri și apar anumite riscuri. Pentru că una dintre funcțiile Băncii Naționale este supravegherea băncilor comerciale.
Dacă băncile comerciale încalcă anumite prevederi, anumite norme ale Băncii Naționale, ele trebuie să fie penalizate sau sancționate. În acel moment când nu există cvorumul necesar în Consiliul Executiv și Banca Națională sancționează o bancă comercială, există riscul ca banca comercială să conteste această decizie în instanța de judecată.”
Europa Liberă: Sub conducerea guvernatorului demisionar Dorin Drăguţanu, Banca Națională şi-a obţinut mai degrabă imaginea, nu se ştie pe cât de justificată, de instituţie care „a deschis robinetul” prin care s-a scurs miliardul de dolari din sistemul bancar la sfârșitul anului 2014. Ce vi se pare Dvs., ca analist, mai grav totuşi: ceea ce s-a întâmplat în timp ce Banca Națională era condusă de acest guvernator, sau faptul că de 4-5 săptămâni ea e ca și „decapitată”?
Sveatoslav Mihalache: „Noi trebuie să înțelegem un lucru: Banca Națională este condusă de către Consiliul Executiv, iar marea majoritate a cetățenilor cunosc doar persoanele care ies pe scenă. A fost dl Drăguțanu guvernatorul Băncii Naționale care era președintele Consiliului Executiv. A fost dl Talmaci. Dar sunt cinci membri care iau decizii și care iau hotărâri în BNM.”
Europa Liberă: Dar cine sunt acești membrii?
Sveatoslav Mihalache: „La momentul de față, sunt doi în exercițiu: dl Cincilei și dl Sturzu.”
Europa Liberă: Și ceilalți?
Sveatoslav Mihalache: „Eu trebuie să recunosc că nu sunt jurist, dar dl Drăguțanu a depus cererea pe data de 21 septembrie, Parlamentul nu a examinat această cerere, însă, conform Codului muncii, după expirarea termenului de trei luni subsemnații trebuie să fie demisionați. Aceasta este părerea mea, dar ar fi bine să vorbim și cu juriștii la această temă.
Să înțelegem încă un lucru: Banca Națională este o instituție care trebuie să se bucure de autoritate și respect atât printre cetățeni, cât și printre bancheri. Conducerea Băncii Naționale trebuie să fie una credibilă și cu o reputație impecabilă. Cuvintele guvernatorului trebuie să fie respectate ca o lege. Vedem, bunăoară, cum reacționează bancherii la intonațiile severe din partea președintelui Băncii Centrale Europene sau Băncii Centrale a SUA…”
Europa Liberă: Vreți să spuneți că încrederea acum în BNM este mică. Ştefan Creangă, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, ne spunea ieri în cadrul acestei emisiuni că un nou guvernator va fi validat la Banca Națională la una din primele şedinţe ale legislativului, care se va produce după 1 februarie. Ce şanse credeți că există în actuala conjunctură politică de la Chişinău să fie numit un guvernator capabil să asigure autonomie acestei instituţii, să-i ridice imaginea?
Sveatoslav Mihalache: „Eu nu cred că, după tot ce s-a întâmplat în Parlament în ultimele săptămâni, va fi numit în funcție un guvernator autonom, un guvernator credibil. Există o speranță, dar șansele sunt foarte mici, sunt aproape inexistente. Nu îmi vine să cred să facă acest pas.”
Europa Liberă: De ce este importantă autonomia acestei instituții?
Sveatoslav Mihalache: „Banca Națională este cea care supraveghează sistemul bancar. Este important ca să nu existe presiuni asupra conducerii Băncii Naționale, să existe echidistanță în supravegherea băncilor comerciale. Noi deja am asistat la prăbușirea celor trei bănci, renumita Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Banca Națională trebuie să-și asume responsabilitatea pentru acest fapt, pentru că ea este instituția care supraveghează și care avea posibilitatea să stopeze anumite tranzacții, plecarea banilor din țară. Dar nu a făcut acest lucru.”
Europa Liberă: Ce credeţi despre o eventuală decizie de a acoperi o parte din gaura din bugetul public, care se apropie de un miliard de lei așa cum zicea ministrul finanțelor, din anumite venituri acumulate de Banca Națională. Anul trecut, banca s-a împărţit cu bugetul cu o parte din veniturile sale, vreo 800 de milioane de lei. Credeţi că ar fi o soluţie bună și acum?
Sveatoslav Mihalache: „E o întrebare bine țintită. Din partea mea răspunsul este unul categoric - nu. Nu este bine ca să fie decapitalizată Banca Națională. Este inadmisibil ca Banca Națională să fie decapitalizată. Din ce cauză? Pentru că apar anumite riscuri. Haideți să modelăm situația: dacă pentru anul 2015 Banca Națională a obținut un profit estimativ de două miliarde de lei şi dacă banii respectivi, acest venit, va fi transferat la Ministerul de Finanțe, va fi un dezastru, va fi o destabilizare macroeconomică. Din ce cauză? Pentru că banii la care mă refer, adică două miliarde aproximativ, vor influența atât asupra cursului valutar, cît și bineînțeles asupra inflației. Banii respectivi nu sunt acoperiți. Asta ce va însemna? La momentul de față, rata de bază a Băncii Naționale se află la 19,5%. Banca Națională va fi nevoită din nou să mărească rata de bază, va fi nevoită din nou să mărească rata rezervelor obligatorii…”
Europa Liberă: Mai are unde?
Sveatoslav Mihalache: „Dacă guvernanții noștri vor încerca să folosească această soluție, atunci va fi un dezastru. Este un risc enorm pentru stabilitatea macroeconomică.”
Europa Liberă: Ce alte soluții au la îndemână, totuşi, pentru a acoperi această gaură?
Sveatoslav Mihalache: „Ajutorul financiar care va fi acordat de către Guvernul român va reuși să „cârpească” anumite găuri în buget. Prima tranșă de 60 de miliarde va ajuta să achităm salariile, să achităm pensiile. Care ar fi soluția? Ministerul de Finanțe trebuie să gestioneze corect finanţele, trebuie să optimizeze cheltuielile, pe de o parte, și să asigure impozitarea echidistantă a agenților economici, fără existenţa unor agenți economici favorizaţi şi defavorizaţi.”
Europa Liberă: Ce fel de soluţii, dacă s-ar aplica, v-ar îngrijora?
Sveatoslav Mihalache: „În primul rând dacă va fi decapitalizată Banca Națională, dacă veniturile Băncii Naționale vor fi transferate la Ministerul de Finanțe pentru acoperirea acestor găuri. Pentru mine este inadmisibilă această soluție, pentru că ea va distruge puținul care mai este.”
Europa Liberă: V-a citat presa spunând că devalorizarea leului nu ar putea fi oprită nici dacă la cârma Guvernului de la Chişinău ar veni Margaret Thatcher. Ce aţi avut în vedere?
Sveatoslav Mihalache: „Eu am zis puțin altfel: am zis că tendința nu va fi schimbată peste noapte. Noi cunoaștem foarte bine că Guvernul condus de către Margaret Thatcher a fost un Guvern tehnocrat, reformator și reformele de la bun început nu au fost pe placul cetățenilor.”
Europa Liberă: Şi o previziune referitoare la evoluțiile de mai de parte ale leului?
Sveatoslav Mihalache: „Leul moldovenesc va continua tendința de devalorizare. Moneda națională se va devaloriza față de dolar și față de moneda unică europeană, chiar dacă vom obţine ajutor financiar din partea guvernului român.”
Europa Liberă: Aveți o previziune cu cât, în cât timp?
Sveatoslav Mihalache: „Eu am publicat previziunile mele: primul nivel de rezistență s-ar situa la 22 de lei şi 25 de bani pentru dolar şi , faţă de euro, în jur de 23 de lei şi 70 de bani.”
