Între reformele cerute de București Chișinăului se află numirea în mod transparent și credibil a unui nou guvernator la Banca Naţională, reluarea relațiilor cu Fondul Monetar Internațional, îmbunătăţirea climatului de afaceri, o analiza serioasa a vulnerabilităţilor sistemului bancar moldovenesc, reforma justitiei și consultarea si conlucrarea strînsa cu societatea civila pentru punerea in practica a reformelor cerute. E capabilă guvernarea de la Chișinău să facă toate acestea?
Europa Liberă: Există șanse reale ca cel puțin această primă tranșă din creditul rambursabil să ajungă la Chișinău de la București?
Veaceslav Negruța: „Depinde de viteza cu care ne vom mișca aici, la Chișinău. E vorba de autorități și guvernare care are de întreprins câțiva pași în sensul de a face această șansă una reală. În lista de acțiuni prioritare de a fi realizate până la debursarea tranșei sunt anumite reforme specificate, dar sunt și câteva condiții mai tehnice. Un pas important este inițierea dialogului cu FMI și ajungerea la o înțelegere pe tot ce se cheamă un eventual nou program. Dar aceasta presupune un pas care trebuie făcut cât de urgent posibil. E vorba de numirea unei conduceri la Banca Națională. Chiar dacă se face referință la funcția de guvernator, de fapt e vorba și de acel guvernator care va fi identificat, să aibă liber să numească cel puțin alți doi viceguvernatori care să fie la fel de independenți, profesioniști, integri, ca să poată intra în dialog cu partenerii de dezvoltare. O conducere credibilă la Banca Națională este o precondiție. Negocierea și ajungerea la un acord cu Fondul Monetar Internațional este un al doilea pas, nemaivorbind deja de alte reforme sectoriale, în care e nevoie să fie constatat un progres pe parcursul lunii februarie.”
Europa Liberă: Și, la modul cel mai serios, când ajung acești bani? Când pot ajunge? Și când trebuie să ajungă? Și ce se întâmplă, dacă nu ajung?
Veaceslav Negruța: „Dacă se întreprind toate acțiunile necesare, șansa de a obține prima tranșă, probabil că e sfârșit de primăvară, mai spre luna mai. Aceasta, teoretic, în cazul scenariului pozitiv. Între timp, evident că mobilizarea resurselor pe intern va fi soluția pe care guvernul va trebui să o aplice. E vorba, eventual, de anumite surse de la Banca Națională, profitul băncii din anul trecut, urmare a anumitor fluctuații în piața valutară inclusiv, o parte din mijloace să vină la buget, ca să poată statul să își onoreze obligațiunile cel puțin pe partea
Fără plan anti-criză nu se poate mișca guvernul mai departe. Și el deja trebuie să fie pus în aplicare, începând cu ziua de ieri.
de cheltuieli de salariu și plăți sociale, inclusiv pensiile către populație. Poate această sumă de la Banca Națională să ajute o perioadă de două-trei luni, să amortizeze situația, și presiunile, nemulțumirea care există în societate. Dar, din păcate, este altă obligațiune pe partea de cheltuieli, care va fi în suspans și ar putea să genereze anumite litigii între sectorul public, pe de o parte, instituțiile bugetare, și pe de altă parte, agenții economici care ar trebui pentru lucrări, servicii în favoarea instituțiilor bugetare să fie și achitați. Ei, în cele din urmă, trebuie să plătească și impozite la stat și vor fi în incapacitate să plătească. Până atunci sunt câteva lucruri de făcut. În primul rând, identificarea și mobilizarea resurselor, este sarcina guvernului. Fără plan anti-criză nu se poate mișca guvernul mai departe. Și el deja trebuie să fie pus în aplicare, începând cu ziua de ieri. Până vom obține deblocarea altor finanţări, urmare a înţelegerilor cu Fondul Monetar Internaţional, probabil vor trece alte şase-nouă luni, poate în toamnă vom avea primele semnale de ameliorare cât de cât a aşteptărilor şi perspectivelor pentru Republica Moldova. Din păcate, aceasta e situaţia acum. Și rezultă din strategia politică greşită, aleasă din 2013 încoace, de autoizolare, aici, în Republica Moldova, de autoizolare a Republicii Moldova de la anumite agende de reformă care trebuiau să fie aplicate.”
Europa Liberă: Din cauza unor condiţii neîndeplinite, ar putea acest împrumut promis de guvernul României să întârzie?
Veaceslav Negruța: „Categoric da.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă, dacă condiţiile parţial sunt îndeplinite?
Veaceslav Negruța: „Categoric partenerii vor fi foarte atenţi şi duri în respectarea condiţiilor înaintate. Trebuie să înţelegem că mesajul de la Bucureşti, vociferat de prim-ministrul Cioloş, este de fapt poziţia comună a partenerilor de dezvoltare, este coordonată şi un rezultat al dialogului pe intern pe care au avut-o partenerii de dezvoltare. Iar prim-ministrul Cioloş a vociferat-o în română clar şi pe înţelesul autorităţilor de la Chişinău. Este adevărat, fiecare pas, fiecare măsură ca şi condiţie inclusă, va fi monitorizat şi apreciat de parteneri. Nu cred că se vor admite debursări în cazul neîndeplinirii condiţiilor. Dar pe de altă parte, dacă tendinţa cel puţin per total ar fi că într-adevăr există o dorinţă de a face reforme, într-adevăr este o pornire la nivel de guvern, într-adevăr este o locomotivă la guvern care promovează aceste reforme şi are spiritul acesta de proprietate asupra agendei de reforme, atunci evident că anumite, poate, abateri de la condiţii ar putea să fie acceptate, dar cu explicaţiile şi argumentarea necesară de aici, de la Chişinău. Din punct de vedere financiar este o etapă destul de complicată pentru guvernul Republicii Moldova. Va trebui să convingă partenerii doar prin paşii pe care îi va întreprinde, nu prin vorbele şi promisiunile care, de altfel, au mai fost şi în alte perioade.”
Europa Liberă: Fireşte că într-un termen restrâns nu poţi soluţiona toate problemele şi atunci ai putea să le faci şi mai de ochii lumii, numai să ai credibilitate. Dar noi ştim că exact pentru lipsa de credibilitate nu a ajuns prima tranşă din acest credit la Chişinău.
Veaceslav Negruța: „Este adevărat, credibilitatea este marea problemă pe care o are guvernarea de la Chişinău. În primul rând, aici, pe intern, în dialogul cu societatea şi susţinerea populaţiei lipseşte anume din lipsa de credibilitate, dar şi în dialogul cu partenerii de dezvoltare. Credibilitatea este marea problemă a guvernării de azi, e nevoie de un efort conjugat. Atât echipa de la guvern, care nemijlocit va fi implicată în negocieri, cât şi întreg guvernul care urmează să susţină anumite reforme impuse, poate, în anumite sectoare care întârzie, dar pe de altă parte, e vorba şi de Legislativ, echipa deputaţilor care ar trebui să dea susţinerea politică a acestor reforme pe care guvernul este în situaţie acum să le implementeze.”
Europa Liberă: Se cere realizarea mai multor reforme de la majoritatea parlamentară, nu de la executiv. Mai ales că iniţierea unui proces transparent şi credibil, care să ducă la numirea neîntârziată a guvernatorului Băncii Naţionale nu ţine de competenţa guvernului, ci a Legislativului, la fel cum şi adoptarea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, lupta împotriva corupţiei.
Veaceslav Negruța: „Având, pe de o parte, asigurată această majoritate de 57 de deputați, probabil că totuşi mult depinde de guvern, care trebuie să fie acea locomotivă în promovarea reformelor, în pregătirea pachetelor de modificare atât a legilor, cât şi a reglementărilor la nivel de guvern. E un aspect mai tehnic, ce ţine de conducerea Băncii Naţionale, dar aici într-adevăr mingea e în terenul Parlamentului şi doar cei care sunt în Parlament pot decide rezolvarea fie mai grabnică sau un pic mai întârziată a acestui aspect – selectarea guvernatorului. Guvernatorul, conducerea Băncii Naţionale poate deveni credibilă doar în contextul în care e aleasă şi numită, urmare a unui concurs cu jurizare internaţionalizată. Aceasta ar însemna că factorul politic să fie eliminat din stat, care să aducă ulterior credibilitate, pe de o parte, conducerii, pe de altă parte, conducerea credibilă să aducă şi independenţa, şi credibilitate instituţiei Banca Naţională a Moldovei. Altfel este imposibil.”
Europa Liberă: Domnul Cioloş îi spunea domnului Filip că ar trebui să audă şi vocea străzii. Va fi luat în calcul şi acest element?
Veaceslav Negruța: „În lista celor şapte paşi de făcut, prezentată de guvernul Cioloş, există cel de-al şaptelea pas – dialog activ cu societatea civilă şi cu societatea în general. Deci, nu e vorba doar de lumea care este în proteste, e vorba de societatea civilă care are şi o expertiză, şi o pregătire pe măsură ca să vină cu proiecte, cu idei. E nevoie doar ca această guvernare şi acest guvern să audă, să intre în acest dialog şi să preia lucrurile care cu adevărat vin să ajute dezvoltarea de mai departe în Republica Moldova. Or, la moment vedem o lipsă de astfel de dialog, dialogul lipseşte, elementul constructivism cu desăvârşire lipseşte. Iar intervenţiile sporadice şi comunicarea prin intermediul mijloacelor mass-media mai mult seamănă a batjocură reciprocă decât dialog în interesul dezvoltării Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Iar banii sunt aşteptaţi cu nerăbdare.
Veaceslav Negruța: „De ambele părţi, atât de guvernare, cât şi de societate.”
