Inițiatorii referendumului pentru revenirea la alegerea șefului statului prin vot direct își continuă campania de colectare a semnăturilor. Membrii Platformei Demnitate și Adevăr spun că vor să ajungă în majoritatea raioanelor Republicii Moldova, însă nu au suficiente liste de subscripție, lucru care le îngreunează activitatea. În context, activiștii vorbesc și despre alte piedici care le stau în cale.
Comisia Electorală Centrală anunță că a pus la dispoziția inițiatorilor un număr de formulare care a fi suficient pentru colectarea de semnături în 18 raioane considerate strategice, astfel încât să se ajungă la o cotă de 360 de mii de susținători.
Organizatorii vor să cuprindă însă toate raioanele Republicii Moldova. Aceștia își motivează solicitarea de suplimentare a formularelor prin faptul că doritori de a sprijini plebiscitul sunt peste tot şi nimeni dintre cetățenii Republicii Moldova nu poate fi privat de dreptul de a lua atitudine față de inițiativa populară.
Inga Grigoriu, care face parte din grupul de fruntași ai Platformei Civice Demnitate și Adevăr spune că formularele primite de la CEC au fost repartizate în toate raioanele şi este deja clar că nu sunt suficiente:
„Prin asta se creează un impediment pentru colectarea semnăturilor deoarece acum, practic toate raioanele Republicii Moldova, prin echipa de colectori ne solicită în fiecare localitate a raionului. Noi nu am putut să lezăm pe cineva de dreptul de a-și depune semnătura.”
De cealaltă parte, Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir spune că inițiatorii referendumului au primit mai multe formulare decât minimul necesar. Volentir spune că timpul alocat conform regulamentului nu ar permite verificarea a unul număr mai mare decât 360 de mii se semnături:
„Dacă și-au repartizat listele de subscripție în toate raioanele țării, atunci deja din start este clar că au mers pe o pistă greșită, pentru că noi vom examina doar 18 unități administrativ-teritoriale, doar primele 18 care vor fi aduse și doar în limita a 360 de mii de semnături. Tot ce va fi peste această cifră sau presupunem că din Chișinău se vor aduce 100 de mii de semnături, noi vom verifica doar 20 de mii, noi nu le mai verificăm pe celelalte 80 de mii.”
Andrei Volentir notează în context că solicitarea de a suplimenta listele a fost refuzată și din considerente economice, pentru că spune el nu pot fi cheltuiți bani fără motivație sigură.
În replică inițiatorii plebiscitului spun că modul de abordare impus de CEC este din start mai curând o capcană, decât o disponibilitate de a da curs voinței cetățenilor.
Un alt impediment pe care îl semnalează activiștii ține de reticența fățișă a unor primari spune Nicolae Gârbu, reprezentant al Grupului de Inițiativă.
„Dacă este vorba, de exemplu de Municipiul Chișinău, mai ales de suburbii, Cricova, Tohatin, Durlești, primarii sunt foarte atenți, pot chiar să le propună câte un ceai colectorilor, că timpul nu este în favoarea noastră, însă majoritatea primarilor care sunt de pe listele Partidului Democrat și Partidului Liberal sunt foarte agresivi, avem și cazuri ca la Hâncești când refuză să aplice ștampila, refuză să-ți onoreze obligațiunile.”
La fel, colectarea semnăturilor este îngreunată de faptul că cetățenii trebuie să completeze patru liste, întrucât plebiscitul anunță patru obiective și anume -alegerea președintelui de către toţi alegătorii şi nu doar de membrii parlamentului; lipsirea deputaților de imunitate parlamentară; micșorarea numărului acestora precum și modificarea procedurii de demitere a șefului statului.
Grupul de inițiativă ar urma să adune un număr de peste 300.000 de semnături pentru inițierea referendumului până în luna martie. Reprezentanții Platformei DA se declară convinși că vor reuși, doar dacă nu vor exista piedici din partea guvernaților.
Între timp Președintele Parlamentului a declarat săptămâna trecută că în una din primele ședințe ale parlamentului va propune majorității parlamentare organizarea unui referendum pentru alegerea șefului statului prin vot direct, aceasta fiind o concesie făcută protestatarilor care cer alegeri parlamentare anticipate,
Inițiatorii referendumului spun însă că o asemenea propunere era așteptată la începutul protestelor, acum însă poate fi considerată doar o manevră populistă care să dilueze fermitatea protestatarilor.
