Într-un articol recent, analistul de politică externă Iulian Fota pleda pentru punerea oarecum între paranteze a ideii unirii dintre Republica Moldova și România. Nu e momentul și, de aceea, România ar face mai bine să se preocupe să devină „mai bună”, nu „mai mare”. I-au răspuns mai mulți comentatori, de pe poziții unioniste sau, să zicem, de realpolitik - ar fi deci un moment de oportunitate care nu ar trebui irosit. Iulian Fota își nuanțează astăzi poziția într-un articol publicat pe site-ul ziare.com. Trimite la modelul reunificării Germaniei, care s-ar fi făcut în trei etape, întinse pe nu mai puțin de 45 de ani. În comparația implicită, nu trece neobservat elementul-cheie: apartenența la NATO a Germaniei reunificate (ceea ce s-a obținut cu un preț însemnat plătit de germani în 1990) și respectiv a unei eventuale Românii Mari. Până să devină statul puternic și influent de azi, Germania a urmărit decenii întregi să se fortifice economic și diplomatic. Același lucru ar trebui să facă și România. Iar unirea nu va putea fi făcută decât atunci când este cerută de moldoveni.
Analistul reamintește că singurul partid care s-a opus când România a fost invitată să adere la NATO, a fost cel condus de Corneliu Vadim Tudor, România Mare. Argumentul – dacă rămânem neutri, rușii ne vor da înapoi Basarabia. „Unirea cu Basarabia, scrie Iulian Chifu, nu trebuie făcută pentru că «ne dau rușii Basarabia» (ci) ca o cale de consolidare a unei Românii occidentale păstrându-ne în același timp apartenența la Occident. «România mare» trebuie să rămână în continuare parte a NATO si a UE [...] Să-i ajutăm pe cei de peste Prut să-și facă republica mai buna [...] Și să ne pregătim, învățând din experiența altora. Pentru moment, chiar dacă avem președinte german, România nu este Germania”.
Administrația Obama și Statele Unite au reușit „o lovitură de imagine”, în an electoral prin propunerea unui buget de patru ori mai mare, în 2017, pentru prezenţa militară asiguratorie a Statelor Unite în Flancul Estic al NATO. Analiza pe care o publică pe Hotnews.ro Valentin Naumescu vrea să tempereze astfel unele entuziasme exagerate privind consecințele concrete ale acestor măsuri. Zona Mării Negre e foarte importantă, dar România s-ar putea să nu se aleagă cu mult mai mult decât o întărire a flotei sale militare, consideră Naumescu. „Banii şi securitatea nu vin de la sine, doar prin argumente geopolitice, doar prin faptul că avem deschidere la Marea Neagră, doar pentru că există prin tradiţie o atitudine anti-rusească în societate. Şi alţii luptă pentru resurse şi pentru securitatea lor, cu propriile argumente, din ţările baltice şi Polonia până în Bulgaria, ca să nu mai vorbim de Ucraina, Republica Moldova sau Georgia, aflate „dincolo” de frontiera Occidentului. Dar pentru a participa cu adevărat la redesenarea Europei sigure şi prospere, în secolul XXI, avem nevoie de ceea ce, cu un termen poate banalizat, se numeşte „inteligenţă strategică” şi performanţe: ca stat, ca economie şi ca societate”.
