România liberă informează azi despre rezultatul întrevederii de ieri de la Bruxelles dintre ministrul moldovean de externe, Andrei Galbur, și comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn. Republica Moldova nu va primi niciun ban european până ce nu va încheia un acord cu Fondul Monetar Internațional și nu va proceda la reformele prevăzute în Acordul de Asociere. Pentru declarația oficialului european e citat Agerpres, iar pentru cea a ministrului Galbur, Radio Chișinău. Știrea adaugă că Johannes Hahn a sugerat Chișinăului să redacteze o nouă foaie de parcurs, în termeni concreți, nu doar declarativi. Se amintește și că presa de peste Prut a vorbit despre posibila sosire în țară a unele delegații a Fondului Monetar Internațional spre sfârșitul lunii.
Site-ul de știri și comentarii ziare.com scrie despre propunerea care urma să fie discutată azi la Bruxelles ca trupe NATO să fie amplasate de-a lungul graniței Rusiei cu estul Europei. E vorba de un plan al Alianței de a descuraja o eventuală incursiune rusă - posibil atac „hibrid” destabilizator sau chiar posibilă ocupație de către forțele ruse a unor teritorii din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania și Bulgaria. Rusia ar trebui „să știe că, dacă încearcă ceva într-o republică baltică, sau în Polonia sau România, sau în Bulgaria, se va confrunta foarte rapid cu trupe britanice, americane sau germane", a explicat o sursa din NATO, citată în articolul de la ziare.com. Și așa, planul reprezintă un compromis. E vorba de batalioane de 500-1000 de soldați, care se vor roti periodic, în condițiile în care Polonia a solicitat „zeci de mii de soldați americani și armament greu pe teritoriul său, cu caracter permanent”.
Se apropie momentul numirii unor noi procurori șefi în România. La Parchetul general, Tiberiu Nițu a trebuit să demisioneze și este deja sub anchetă penală. Șefei de la Direcția Națională Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, i se încheie curând mandatul. Ioana Ene comentează pe site-ul ziare.com minusurile periculoase ale procedurii de desemnare a procurorilor generali. Regulile și criteriile sunt prea generale, e prea mult loc pentru opțiune politică în aceste desemnări, arată jurnalista. De altfel, aspectul e semnalat constant în rapoartele de monitorizare pe justiție ale Comisiei Europene, încă din 2013. Ioana Ene ajunge în articol și la aspecte particulare: actualul ministru de justiție Raluca Prună, care are prerogativa de a propune procurorii generali, are drept consilier un magistrat cu o imagine destul de tulbure: Grațiana Isac a fost destituită pentru incompetență de fostul ministru de justiție Monica Macovei, dintr-o poziție de conducere a organismului antimafia (DIICOT). Nu peste mult timp, Isac îl consilia pe ministrul social-democrat al justiției, Robert Cazanciuc. Ar avea, scrie Ioana Ene, mare influență și asupra doamnei Raluca Prună. „
Sper ca dna ministru să înțeleagă că numele procurorilor pe care îi va propune anul acesta vor da esența mandatului domniei sale”, scrie comentatoarea. Dar misiunea nu e tocmai ușoară: prin mediile politice „zburdă deja un nou consemn informal venit din străfundurile (sistemului): n-avem nevoie de încă un DNA și la Parchetul General”.
