Europa Liberă: De-a lungul timpului, relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti a cunoscut urcuşuri şi coborâşuri. Astăzi această cooperare de pe ambele maluri ale Prutului e în ascensiune?
Armand Goșu: „Depinde pentru cine. Pentru cei de la putere pare în ascensiune. Pentru partea cea mai numeroasă a societăţii, a opiniei publice din Republica Moldova, lucrurile nu arată bine. Și Bucureştiul e, mai degrabă, criticat pentru atitudinea de susţinere faţă de regimul Plahotniuc de la Chişinău. Deci, depinde de unde te uiţi, depinde pe cine întrebi. În funcţie de poziţionările în politica internă a Republicii Moldova, e şi răspunsul la această întrebare.”
Europa Liberă: Bucureştiul de fapt susţine un anumit regim de la Chişinău sau populaţia acestui stat?
Armand Goșu: „E greu să spui că susţii populaţia acestui stat, când peste 90% din populaţie e împotriva unui om, iar tu, în numele stabilităţii, îl susţii pe acest om. Deci, e puţin schizofrenică atitudinea aceasta. Nu poţi să invoci la nesfârşit stabilitatea pentru a scuza, a te piti, invocând stabilitatea pentru a susţine anumite persoane. Lucrurile sunt ceva mai complicate aici. Fiindcă nu avem acces la informaţie suficient, cred că sunt şi multe lucruri tenebroase din istoria recentă a relaţiei bilaterale pe ultimii 15 ani, fire nevăzute care îl leagă pe acest oligarh de anumite cercuri de putere, de servicii secrete, de Ministerul de Externe din România. Nu ştiu, nu am informaţiile şi nu m-aş băga în speculaţii.”
Europa Liberă: La Bucureşti urmează să întreprindă o vizită domnul Nicolae Timofti. Găsiţi doar o încărcătură simbolică în această vizită sau poate fi mai mult? Pentru că, din câte desprindem, cei doi preşedinţi vor discuta şi despre ajutorul financiar pe care s-a angajat România să-l ofere Republicii Moldova.
Armand Goșu: „Pentru domnul Timofti vizita la Bucureşti este, cu siguranţă, ultima în calitate de preşedinte al Republicii Moldova. Domnul Timofti mai are puţin peste o lună, perioadă în care va mai putea ocupa funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, pentru că îi expiră mandatul. Nu întâmplător vine să ofere decoraţii unor lideri din România.
În discuţiile pe care le va purta domnul Timofti cu preşedintele Iohannis, presupun destul de ferm lucrul acesta, că va încerca să convingă preşedintele, partea română, că politica de susţinere a lui Plahotniuc nu e cea mai bună decizie. Nu ştiu dacă va reuşi. Din câte am văzut în acest an de mandat, preşedintele Iohannis e greu de spus că îşi exercită prerogativele prezidenţiale, e mai mult absent din politica internă şi din politica externă, din politica de securitate. Deci, probabil că rezultatul vizitei domnului Timofti la Bucureşti nu va fi cel scontat. Dar în ecuaţia mare pe următoarele săptămâni şi luni, sigur, vor intra în joc mult mai mulţi factori de putere, de influenţă, care vor avea şi ei un cuvânt de spus privind evoluțiile de la Chişinău.”
Europa Liberă: Guvernarea de la Chişinău e în aşteptarea alocării primei tranşe din împrumutul românesc.
Armand Goșu: „Probabil că banii ar fi venit fără niciun fel de condiţionalitate, dacă nu ar fi intervenit Bruxellesul şi Washingtonul. Cred că aranjamentele erau făcute ca banii să plece foarte repede spre Chişinău. Numai că au intervenit comisari, au intervenit oameni importanţi de la Bruxelles și de la Washington, care au mai temperat din entuziasmul guvernului Cioloş de a trimite bani la Chişinău şi au obligat, într-un fel, acea atitudine, guvernul român să condiţioneze acel împrumut. Acuma condiţiile sunt destul de palide. Problema a căpătat o întorsătură puţin dramatică, pentru că ieri domnul Cioloş la Bruxelles a încercat, într-un fel, să-l convingă pe preşedinte Juncker de utilitatea acestui împrumut pentru Republica Moldova. Preşedintele Juncker, presupun din transcrierea conferinţei de presă, că a insistat totuşi pe faptul că condiţionalităţile ar trebui respectate. De asemenea, Cioloş a avut o întrevedere cu comisarul Hahn, responsabil pentru politica de vecinătate.”
Europa Liberă: Şi domnul Cioloş a declarat că a primit asigurări din partea Bruxellesului că se va implica inclusiv Comisia Europeană în acest sprijin, în măsura în care autorităţile de la Chişinău vor demonstra că pot face adevărate reforme.
Armand Goșu: „În aceeaşi zi, sunt 13 concluzii ale Consiliului UE cu referire la Moldova. Eu cred că trebuie să punem în legătură vizita lui Cioloş şi discuţiile pe care le are el cu Juncker și cu alţi comisari europeni, cu aceste concluzii ale Consiliului UE, care parcă sunt dictate de Maia Sandu, Andrei Năstase şi Ion Sturza. Sunt foarte precise, sunt mult-mult peste condiţionalităţile României care par, în comparaţie cu aceste concluzii, nişte bla-bla-uri foarte timide.
Şi aici sunt foarte multe articole, dacă v-aţi uitat pe cele 13, care îl vizează clar pe Plahotniuc, numai că nu apare numele lui Plahotniuc: depolitizarea instituţiilor; combaterea corupţiei sistemice; transparenţă şi responsabilitate în gestionarea finanțelor publice; ancheta privind fraudarea sistemului bancar în 2014; lipsa de independenţă a justiţiei; reforma Procuraturii, care e considerată prioritate; reforma constituţională, ce încearcă să obţină Platforma DA – alegerea preşedintelui de către întregul popor; libertatea presei; limitarea concentrării proprietăţii mass-media şi asigurarea pluralismului mediatic aici. Doar că nu scrie de trusturile lui Plahotniuc clar în text. Deci, după aceste condiţionalităţi, eu cred că Bucureştiul ar trebui să fie mult mai atent şi să meargă mult mai pe vârfuri cu dosarul Republica Moldova în braţe.”
Europa Liberă: Şi dacă Chişinăul este tratat cu mai multă exigenţă în acest proces de implementare a reformelor, cum apreciaţi dumneavoastră reacţia guvernanţilor din Republica Moldova? Vi se pare că se mişcă ceva din loc?
Armand Goșu: „În ultimele două săptămâni, am asistat doar la acţiuni de PR, dintr-odată ni se sugerează de acel conglomerat de presă controlat de Plahotniuc, că viaţa în Republica Moldova a devenit mai bună, un PR destul de ieftin. Oricum, chiar şi în condiţiile unei populaţii sărăcite, disperate, pe termen mediu şi lung, nu are cum să conteze impactul. Pe de altă parte, această linişte suspectă din aceste săptămâni, când expiră mandatul preşedintelui Timofti, mă face să mă gândesc că cineva, undeva în spate, pregăteşte iar lovituri politice. Şi mă întreb în ce ar putea consta aceste lovituri politice? Cine urmează să fie propus la preşedinţie? Pentru că există riscul ca Republica Moldova să o apuce pe traseul nu neapărat al Belarusului, dar măcar al Armeniei, ceea ce, sigur, cea mai mare parte a populaţiei Republicii Moldova nu-și doreşte.”
Europa Liberă: Vă este clar când va fi livrat sprijinul financiar promis de Bucureşti Chişinăului?
Armand Goșu: „Cioloş nu-şi permite să trimită bani. Cioloş vrea să se întoarcă la Bruxelles. Or, ca să te întorci la Bruxelles într-o poziţie importantă, e bine să-ţi păstrezi acolo relaţiile. Cioloş nu va merge împotriva Comisiei Europene, forţând expedierea ajutorului către Chişinău. De asemenea, Cioloş nu cred că va risca chiar personal, relaţii personale cu americanii, cu FMI. Deci, vor aştepta să vină la Chişinău o delegaţie a FMI să se discute cu noul guvern.”
Europa Liberă: Domnul premier Filip a anunţat că misiunea FMI va veni la Chişinău acum, la 21 februarie. Aceasta înseamnă că se deschide cărăruşa şi către acest ajutor financiar pe care îl aşteaptă Chişinăul din România?
Armand Goșu: „Depinde de condiţiile în care concluziile vor fi pozitive. În cazul în care Bruxellesul va spune da, atunci, cu siguranţă, e o chestie de câteva ore până va porni împrumutul către Chişinău din partea Bucureştiului. Aceasta cu siguranţă.”
Europa Liberă: Şi despre evoluţiile de ultimă oră de la Chişinău. Ce trebuie să se întâmple, ca să se pornească Moldova pe calea cea bună şi dreaptă?
Armand Goșu: „E greu, fără încredere nu se poate construi nimic. Plahotniuc este și el un produs al sistemului politic moldovenesc. Trebuie să dispară acel sistem politic care a produs un Plahotniuc şi care a produs „plahotniuci” în viaţa politică, în viaţa publică din Republica Moldova. E nevoie de nişte reforme dramatice politice, economice, sociale. E vorba de o desovietizarea ratată sau amânată nepermis.”
Europa Liberă: Cu cine pot fi făcute aceste reforme?
Armand Goșu: „Mă întreb dacă noua generaţie, oamenii tineri care, între timp, în anii 1990-2000, au făcut studii în străinătate, mă întreb dacă ei au apucat să fie corupţi de actualul sistem politic din Moldova, dacă sunt de bună credinţă, dacă nu sunt corupţi şi dacă s-ar întoarce în număr mai mare, de zeci de mii, care să ia în mână soarta Moldovei, să încerce ei să schimbe harta acestei ţări, poate atunci Republica Moldova ar avea o şansă ca, într-un interval de timp relativ scurt, cinci-zece ani, să facă nişte reforme dramatice să avanseze către Vest, către Occident. Altfel nu ştiu, se bate pasul mult pe loc, ne vom întoarce ciclic la tipul acesta de crize. Evoluţiile din zona aceasta a Sud-Estului şi Estului Europei sunt, mai degrabă, îngrijorătoare, nicidecum dătătoare de speranţe pentru viitorul Moldovei.”
Europa Liberă: Şi aceste evoluţii de la Chişinău sunt urmărite şi de către cei de la Moscova acum?
Armand Goșu: „Sigur că sunt urmărite şi de cei de la Moscova. Cu siguranţă că mulţi de acolo îşi freacă mâinile, cu efort destul de mic, ei reuşesc, practic, nişte performanţe destul de importante. Problema e că nu ar trebui iar să gândim geopolitic, ruşi, americani, deşi acum chiar şi-ar avea rostul o analiză geopolitică a situaţiei, mai mult decât niciodată.
Problema e că Moldova de multe ori, în aceşti 25 de ani, scurşi de la destrămarea Uniunii Sovietice, a ratat pentru că ea a fost de vină. A ratat oportunităţile care au apărut, au fost acţiuni politice îndreptate practic spre subminarea oricărei şanse a Republicii Moldova de a trăi mai bine, de a face reforme, de a se apropia de un standard de viaţă european. Dacă tot dăm vina pe Rusia şi pe geopolitică, aceasta, sigur, ne linişteşte, într-un fel, conştiinţa noastră, ne lasă să dormim mai bine. Dar nu cred că ne ajută să înţelegem ce s-a întâmplat cu noi în aceşti 25 de ani şi ce ar trebui să schimbăm, ca să ieşim totuşi din această groapă a istoriei.”
