Site-ul stiripesurse.ro a preluat de la Agerpres informația că guvernul Republicii Moldova a propus-o pe Natalia Gherman candidat pentru poziția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite. O scrisoare în acest sens, semnată de premierul Pavel Filip, a fost publicată pe site-ul oficial al preşedintelui actualei sesiuni a Adunării Generale a ONU. Știrea adaugă că politiciana de la Chișinău se situează pe locul al șaselea în concurs și că, potrivit presei occidentale, „alegerea ar urma să fie făcută dintre candidaţii din Europa de Est (...) ar exista chiar un acord tacit în cadrul Naţiunilor Unite pentru a fi desemnată o femeie”.
Scriitorul Andrei Pleșu meditează în scris, în Adevărul, asupra problemei puse de istoricul Lucian Boia într-una dintre cele mai comentate cărți ale sale: De ce e România altfel? Pleșu se află pentru trei luni la Berlin și spune că distanța concretă îl ajută să distingă mai bine cum stau lucrurile. Observă, de pildă, că „procentul de incultură, primitivism, aroganţă, căpătuială şi impunitate de pe scena noastră publică mi se pare fără echivalent în lumea Europei occidentale”. Că în adunările parlamentare ale statelor mature nu sunt de conceput parlamentari ca unii dintre cei români și nici nu ajunge oricine la televiziune pe post de „analist politic”. Apoi tema așa-ziselor dezbateri din media românești: „subiecte parohiale, care inflamează opinia publică, dar care, de fapt, sunt de o crasă irelevanţă”. „Noi vorbim surescitat şi cu glas mare despre lucruri care, în restul lumii, sunt ori subînţelese, ori marginale, ori lăsate în seama tabloidelor. În schimb, nu vorbim decât frugal şi întâmplător despre actualitatea arzătoare a continentului şi a planetei”, scrie Andrei Pleșu.
Deloc întâmplător despre acest lucru a vorbit recent Lucian Boia. Un jurnalist de la Gândul îi rezumă afirmațiile făcute la o dezbatere cu tineri exact pe tema „excepționalismului” românesc și a explicațiilor lui. România s-a întors cu fața spre Europa occidentală abia în a doua parte a secolului al XIX-lea. A avut însă prea puțin timp să-și consolideze direcția, să o traducă în structura unui stat democratic funcțional. „A venit comunismul peste noi, spune Boia, ne-a tras iarăşi spre Răsărit, spre Rusia, spre URSS. Asta a fost o dereglare a istoriei. Va trebui să reluăm lucrurile, să refacem parcursul occidental al României, în condiţii mai complicate acum chiar după căderea comunismului". Istoricul le-a semnalat tinerilor interlocutori lipsa de simț civic din societatea românească. „Sunt prea puține supape”, românii ies greu în stradă, spre deosebire de alte nații, suportă îndelung nemulțumirile și izbucnesc dramatic din când în când. Cum „istoria va deveni foarte nervoasă” de acum înainte, cum lumea e tot mai mică în această eră a globalizării, „nu suntem singuri. (...) avem datoria să facem tot ceea ce ţine de noi ca lucrurile să meargă mai bine în România şi în întreaga lume. Trebuie să fim realişti şi să ne dăm seama că ne aflăm într-o istorie care nu e doar a noastră şi care nu e dominată de oameni.(...) putem să câştigăm, putem să pierdem, important e să fim corecţi, să ne comportăm cinstit în viaţă şi să facem ceva pentru noi şi pentru ceilalţi”, a mai spus Lucian Boia, citat de gandul.info.
