Opiniile analistului american Robert D. Kaplan pot fi citite astăzi pe pagina electronică a ziarului România liberă, unde a acordat un interviu. În discuție - intențiile Rusiei în această parte a continentului, situația în care se găsesc România și respectiv Republica Moldova față cu aceste intenții și ce s-ar putea întâmpla cu Uniunea Europeană în perioada următoare. Kaplan reamintește că „România, alături de Polonia, este cel mai mare stat din Estul Europei și împreună cu Turcia și Azerbaidjan este unul dintre cei patru pivoți geopolitici ai regiunii în această confruntare între Est și Vest”. Sunt statele care „i-au rezistat Rusiei de-a lungul timpului” . România are o „economie de succes”. Are deci acest atu important, dar mai sunt și altele: „Eu cred că deocamdată România este norocoasă: nu s-a reunit cu Republica Moldova, nu este parte a Spațiului Schengen și nu a aderat la Euro Zonă”.
Analistul spune că Republica Moldova „nu se va putea apăra în fața Moscovei”. Este „o regiune vulnerabilă cu instituții slabe, cu un nivel extrem de mare de corupție și un stat haotic, din punct de vedere politic”. Cum eventuala protecție acordată direct de România, ca stat membru NATO și al Uniunii Europene, n-ar face decât să stârnească și mai mult Moscova, invitatul României libere crede că ar fi de preferat sprijin din partea ”marilor puteri”.
Iulian Chifu constată în analiza publicată pe blogurile Adevărul că unirea României cu Republica Moldova a ajuns totuși în atenția românilor, dar numai la nivel „emoțional”. Este nevoie de o dezbatere reală, care să mute abordarea „în spaţiul expertizei juridice, economice, al specialiştilor în relaţii internaţionale, al experţilor în administraţie publică sau în educaţie şi (spre) evaluarea abilităţilor”. Cu alte cuvinte, să o transforme într-o „agendă”. Iar agenda ar trebui să răspundă unui mare număr de întrebări: „unirea (...) e permisă în cadrul dreptului internaţional şi al relaţiilor internaţionale contemporane?” Presupune un asemenea comportament că trebuie considerat „revizionism?” Dacă da, este el de asumat? „Ce rol ar avea partenerii din UE şi aliaţii din NATO, şi ce rol ar avea Rusia? Ajută la stabilizarea regiunii sau creează noi probleme? Care e impactul asupra Ucrainei şi a perspectivei de stabilizare a acestui stat partener? Creează nervozităţi suplimentare? Cum le gestionăm? Cât costă? Suntem în stare să o facem? Ce ne trebuie – Instrumente, instituţii, resurse, strategii. Cum s-ar face?” Iulian Chifu reamintește că și Chișinăului îi revin multe responsabilități în acest proces de apropiere de România, de Uniunea Europeană.
Multe articole din presa românească de azi sunt reacții la atitudinea unei jurnaliste de la televiziunea Antena 3, care l-a atacat într-un articol pe comentatorul Dan Tapalagă de la Hotnews.ro. Până aici, nimic neobișnuit, numai că textul a apărut sub forma unei scrisori deschise adresate fiicei de zece ani a jurnalistului. Ioana Ene, de la ziare.com, crede că „derapajul” nu poate fi oprit decât prin „solidaritatea breslei care să respingă și să izoleze ca pe ciumă o asemenea barbarie”. În schimb, Daniela Rațiu citează în Adevărul un text de lege referitor la drepturile minorilor și îl somează pe președintele României Klaus Iohannis să ia atitudine.
