De trei ani, la iniţiativa Comunităţii Femeilor Ucrainene din Republica Moldova, la Chișinău este marcată Ziua Internaţională a Limbii Materne, ocazie pentru a promova limbile vorbite preponderent în Republica Moldova - româna, rusa sau ucraineana - şi de a vorbi despre armonia interetnică. Evenimentul a găzduit şi lansarea cărţii „La un pas de sine” de Sergiu Botezatu şi ilustrată cu picturile în vin şi cafea ale jurnalistului Vasile Botnaru.
Diferențele etnice ar trebui să dezvolte o societate şi nu să o dezbine, aşa cum de multe ori lasă impresia discursurile politicienilor, mai ales în prag de alegeri. La această concluzie au ajuns cei prezenţi La Biblioteca Municipală „B.P. Haşdeu”, instituţia care a găzduit evenimentul şi unde s-a vorbit astăzi în mai multe graiuri: românesc, ucrainean, rus şi polonez.
Veronica Arpentin, activistă în cadrul Comunităţii Femeilor Ucrainene şi una dintre promotoarele Zilei Internaţionale a Limbii Materne, constată că în ultimii ani în Republica Moldova sloganul european „unitate prin diversitate” nu mai este străin:
„Eu cred că multilingvismul şi multiculturalismul Republicii Moldova este un avantaj competitiv, pentru că multiculturalismul nu reprezintă doar cunoaşterea mai multor limbi, reprezintă promovarea mai multor valori culturale, cântece, dansuri, bucătărie etc. De ce acest multiculturalism să nu fie un avantaj competitiv pe piaţa turistică internaţională? Noi cunoaştem cum se dezvoltă restaurantele italiene sau greceşti în toată lumea – e o modalitate de promovare a culturii, dar şi o afacere, de ce nu?”
Veronica Arpentin recunoaşte că minorităţile etnice întâmpină încă multe probleme când vine vorba despre studierea limbii lor materne în şcoli: lipsa profesorilor sau a interesului din partea autorităţilor sunt doar câteva dintre piedici. Diversele programe pe internet şi lecţiile on-line le vin în ajutor.
De altfel, în era internetului şi a globalizării cunoaşterea mai multor limbi reprezintă un „as în mânecă”, iar cei care se opun diversității pierd, crede Irina Revin, proprietara unei companii IT:
„Eu am obţinut foarte multe cunoştinţe în baza schimbului de experienţă cu oameni din alte state, din SUA, din Europa, etc. Acum înţeleg cât de important este să fii deschis către ceva nou, către provocări noi, cât de importantă este înţelegerea unei culturi care, pentru început, poate să-ţi pară străină.”
Într-o societate multietnică cum este cea moldovenească, cunoaşterea limbii materne nu reprezintă un moft, ci mai degrabă arată respectul faţă de propria cultură, aşa cum a observat Ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca. În lipsa unor acţiuni clare din partea autorităţilor, minorităţile etnice din Republica Moldova sunt nevoite să-şi înveţe limba maternă pe apucate, or, la Chişinău, de exemplu, limba ucraineană este studiată la un singur liceu, iar limba romani şi cea găgăuză în niciuna din instituţiile de învăţământ din ţară.
