Analistul Valentin Naumescu scrie pe site-ul contributors.ro despre poluarea mediatică anti-occidentală orchestrată cu neașteptat succes de Rusia în spațiul european. Miza ar fi șubrezirea încrederii națiunilor în guvernele lor, iar noutatea, că această ofensivă nu se mai duce cu sprijinul partidelor de stânga, ca în timpul războiului rece, ci cu cel al dreptei naționaliste. Fenomenul nu poate fi însă imputat numai Rusiei, arată Naumescu. Pun umărul îndeajuns chiar cetățenii țărilor europene, cel puțin cei care nu țin să fie cu adevărat informați, clarificați, ci iau de bun tot ce li se spune la televizor. Strada, acest conglomerat care reflectă societatea, va fi, crede Naumescu, următoarea țintă a manipulărilor, pentru că s-a văzut, și în România și în alte țări, că ieșirea oamenilor în stradă are efect în planul politicii interne. Ca atare, va fi pusă în practică „ideea imbatabilă de a amesteca opţiunile şi interesele, temele care preocupă cu adevărat cu cele create artificial în laboratoare de manipulare, ca să producă neîncredere, confuzie şi derută. Odată ce amestecul „societăţii civile” s-a făcut, e practic imposibil să mai separi grâul de neghină”, scrie Naumescu.
Bilanțul prezentat ieri la București de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a afișat cele mai mari performanțe din activitatea de până acum a instituției. Știrea din România liberă dă cifre, dar pune la vedere și promisiunea premierului Dacian Cioloș că până în iunie va exista un mecanism funcțional de recuperare a prejudiciilor de la corupți. De asemenea, sunt scoase în titlu afirmații ale Laurei Codruța Kovesi, din care s-ar putea deduce că face un apel îngrijorat la sprijinul populației.
Ioana Ene-Dogioiu sesizează și ea miros de pericol în acest raport al procurorului șef anticorupție. „Mă tem teribil ca acest bilanț fără precedent, acest tăvălug anticorupție să nu fie cântecul lebedei”, scrie jurnalista pe site-ul ziare.com. Ea se referă la o anumită decizie a Curții Constituționale a României, care ar interzice să fie folosite în anchetele de corupție interceptări făcute de Serviciul Român de Informații. Cum de judecătorul constituțional Daniel Morar, care a fost și el procuror șef anticorupție, n-a constatat că e neconstituțională conlucrarea cu SRI atunci când a semnat dosarul de trimitere în judecată pentru marele corupt Cătălin Voicu? Dosarul e „doldora de interceptări făcute de SRI”, arată Ioana Ene. Noua problemă a interceptărilor - și anume că ar trebui ca DNA să și le facă singură - înseamnă de fapt o posibilă blocare a activității procurorilor anticorupție. DNA are nevoie de o altă clădire, de aparatură specializată și de un număr mult mai mare de angajați. Așadar de un buget mult crescut. Deocamdată, Laura Codruța Kovesi, pe care ministrul de justiție Raluca Prună a anunțat că o va propune pentru un nou mandat la DNA, „este lăsată la volan, dar Curtea Constituțională se pregătește să îi taie roțile și deja i-a înjumătățit benzina”.
„Fără îndoială că bilanțul DNA este un succes, dar această instituție nu are nici o șansă să stopeze corupția din România”, scrie și Mircea Marian în Evenimentul zilei. Afirmația e indirect argumentată prin criticile la adresa președintelui Klaus Iohannis. La ședința de bilanț a Direcției Naționale Anticorupție, șeful statului ar fi ținut „un discurs de activist din vremurile stagnării brejneviste”.
