Tema interviului matinal de astăzi este demonopolizarea pieţii media. S-ar părea că Parlamentul a luat vineri o măsură în acest sens, revenind la o situaţie de până la 2009, când un proprietar media putea deţine doar două licenţe TV şi radio, nu cinci câte i s-a permis după 2009. Numai că proprietarul va fi nevoit să renunţe la surplusul de licenţe doar la expirarea acestora.
Ce modifică această decizie a Parlamentului, îl vom întreba pe Anatolie Golea, jurnalist, expert media, fost administrator de televiziune.
Europa Liberă: Parlamentul a decis vineri, la propunerea socialiştilor, să reducă de la cinci la două numărul de licenţe de emisie pe care le poate deţine unul şi acelaşi proprietar de televiziune sau radio. Aflăm însă că, de fapt, proprietarul de licenţe peste acest număr nu va fi nevoit să renunţe la ele imediat, ci doar la expirare. Ce rezolvă în aceste condiţii amendamentul propus de socialişti şi votat de 81 de deputaţi vineri, cu excepţia liberal-democraţilor?
Anatolie Golea: „Acest document, de fapt, nu rezolvă nimic. El va trece neobservat de către participanții la piața mass-media, pentru că în primul rând, noi nu avem atât de multe cazuri de concentrare a posturilor de televiziune și radio în mâinile unui proprietar pe de o parte. Pe de altă parte, intră în vigoare la momentul expirării licențelor, majoritatea licențelor expiră hăt încolo 2018-2021. Și în al treilea rând, această modificare este una necompletă, nu ține cont de alte realitățile care există în Republica Moldova cum ar fi, de exemplu, trecerea la televiziune digitală.
În anul 2006 a fost adoptat Codul Audiovizualului și prin anul 2009 deja se știa cu certitudine că anul 2015 este termenul limită de trecere la televiziune digitală și Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu avea dreptul să elibereze licențe care vor fi valabile după anul 2015. Țin minte foarte bine când am primit licența pentru posturile de televiziune la care am activat era această limită care ulterior a fost modificată și CCA a continuat să elibereze licențe pe 7 ani așa cum prevede noul Cod - nu aici era soluția.
Soluția era în adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului. Eu întotdeauna am optat împotriva adoptării unui nou Cod, dat fiind faptul că trebuia întâi să se treacă la televiziunea digitală, după care ținând cont de noile realități să se purceadă la adoptarea noului Cod. Acum, practic, este o perioadă de trecere și ar fi bine venit un nou Cod. Atunci când s-ar adopta noul Cod (acesta este elaborat deja din câte cunosc are și avizele necesare) ar putea fi adoptat în timp rezonabil, în câteva luni și în momentul intrării în vigoare a noului Cod ar intra în vigoare și această prevedere care este orientată spre demonopolizarea pieții.”
Europa Liberă: Dle Golea, ziceați că nu avem prea multe cazuri de concentrare media. Unul îl cunoaște toată lumea, știm că cel mai mare holding tv, cel deținut legal, acum de câteva luni, de democratul Vlad Plahotniuc, adică și-a asumat aceste posturi, păi televiziunile din acest holding au licențele valabile într-adevăr până în anul 2021-2022, cu excepția unei televiziuni, Prime TV, care are licența valabilă până în anul 2017. În acest sens, favorizează cumva decizia luată vineri de deputați acest holding sau nu neapărat, cum credeţi?
Anatolie Golea: „Ba da, favorizează, neapărat favorizează. Și pentru mine chiar a fost stranie această adoptare pripită de către Parlament a modificării care vine din partea Partidului Socialiștilor. Chiar este o colaborare suspectă în acest caz dintre socialiști și democrați, dat fiind faptul că toate inițiativele socialiștilor, inițiativele opoziției au parvenit în primele două zile de ședință a Parlamentului și au fost respinse cu excepția acesteia.
Guvernul a dat aviz negativ acestei inițiative, întrucât există la Guvern o altă inițiativă mai complexă, dar s-au grăbit să adopte din două lecturi. Deși trebuia să se discute la a doua lectură cel puțin o modificare principială - se cumulează sau nu licențele primite pentru televiziunea analogică și cea digitală. Pentru că în condițiile legii adoptate acum cel care deține trei, patru, cinci sau șase licențe pentru emisia televiziunii analogice mai poate primi două pentru televiziunea digitală, pentru că una cu alta chipurile nu are nimic. Cum așa nu are nimic dacă este licență de emisie, de difuzare a unui post de televiziune?”
Europa Liberă: Dacă ne referim, iată, la acest holding, înseamnă asta că proprietarul lui va putea să pretindă și la două licențe pentru emisie în format digital?
Anatolie Golea: „Cu siguranță. Nu va mai putea, dar va pretinde și va primi. De asta și vorbeam că trebuie adoptat un nou Cod în condițiile televiziunii digitale și să se țină cont cine și câte licențe are. Deci, apar mai multe întrebări, deși în opinia mea toate modificările astea care se fac sunt pentru societatea civilă, pentru partenerii externi, pentru că eu nu văd o problemă de a înregistra posturile de televiziune pe alte persoane. Chiar în condițiile când a fost adoptată anul trecut această lege privind declararea proprietarului final, noi am văzut că cele patru sau cinici posturi de televiziune care au fost declarate oficial ca aparținând dlui Plahotniuc este o inițiativă binevenită, lăudabilă, dar am văzut că după aceasta s-a mai pricopsit cu două posturi de televiziuni proprietarul cărora este directorul de la holdingul de vânzarea publicității pe piața media dl Pavelescu. Este clar din start al cui este acest holding și că poate fi înregistrat și pe alte persoane arbitrare. Eu nu cred că aceasta este o problemă. Dacă nu există bun simț și onestitate întotdeauna se poate de imitat reforme și de lăsat lucrurile să meargă pe vechi.”
Europa Liberă: Puțini știu probabil, dle Golea, că, de fapt, iată prin această reducere a numărului de licențe avem o revenire la o situație de până în anul 2009, anume până în acest an unul și același proprietar putea să dețină două licențe. La fel s-ar putea ca puțini să știe că într-adevăr asta e o măsură anti-monopol cerută de multă vreme de societatea civilă care e nemulțumită că spațiul audiovizual a devenit monopolizat, a intrat, de fapt, în mâinile unor patroni și asta amenință democrația, pentru că pe o piață trebuie să existe pluralism de opinii. Dvs. cum vă explicați că în Parlament forțe politice altele decât Partidul Democrat acceptă cu atâta ușurință o decizie care parcă favorizează un singur patron, un singur partid?
Anatolie Golea: „Noi am revenit, de fapt, în situația monopolului unui partid, celelalte partide sunt doar niște sateliți în această coaliție majoritară care nu știu cum se numește pentru că nu are denumire, ei se conformează. Cei 14 deputați autointitulați social-democrați și liberalii și cine mai este acolo ei se conformează ca să evite alegerile anticipate și vor vota și în continuare. Am văzut o unanimitate în Parlament despre care am cam uitat, ei vor accepta orice.”
Europa Liberă: Ziceați că v-a părut suspectă colaborarea socialiștilor pe acest subiect. Dar ce interese pe piața media au socialiștii, pe care am putea să le știm sau doar să le bănuim?
Anatolie Golea: „Socialiștii au deja cel puțin două posturi de televiziune Accent tv și NTV Moldova. Licența pentru ultimul a fost acordată în condiții extrem de suspecte. Membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului au votat rezonabil și argumentat împotriva eliberării licenței, în trei zile și-au schimbat opinia, iarăși într-un moment foarte suspect și au votat pentru acordarea acestei licențe. Deci, socialiștii au cel puțin două posturi de televiziune și bănuiesc eu că pretind și la alte posturi. Deși ele nu sunt înregistrate pe numele dlui Dodon, proprietarul unuia este deputatul socialist Corneliu Furculiță, proprietarul celuilalt nu știu cine mai este oficial înregistrat. Mai sunt niște posturi de televiziune în proces de devenire care probabil tot vor fi într-un holding, publicitatea se va vinde de la un singur seal house. Deci, socialiștii încearcă, fiind o forță politică care nu poate fi neglijată, să devină un jucător important și pe piața mass-media.”
Europa Liberă: A propos de publicitate, ce rol au în toate aceste jocuri de pe piața audiovizualului banii din publicitate, sau totuși este o bătălie pentru mințile oamenilor, pentru pârghii de a le influența?
Anatolie Golea: „Ba nu, bătălia este și pentru bani, nu doar pentru minți. Dacă vom urmări cu atenție cum au fost redirecționate posturile de televiziune în pachetul operatorului de cablu „Moldtelecom” și cum se intenționează de la 1 martie să fie mutate, schimbate posturile de televiziune în cablu „SunCommunication” care este primul ca mărime, de fapt, operator de cablu, dacă urmărim aceste lucruri vom vedea că primele zece posturi sunt eliminate nu după criterii politice, ci după criterii de vânzare a publicității. Cei care încearcă să facă concurență holdingului sus numit sunt mutați mai departe ca spectatorii să ajungă mai greu la ei. Deci, aceasta denotă faptul că bătălia se dă și pentru minți și pentru bani.”
Europa Liberă: Dar cum e împărțită acum torta aceasta a publicității pe felii, cum ați descrie?
Anatolie Golea: „Conform criteriilor de monopolizare. Pe mine m-a mirat întotdeauna poziția Consiliului pentru apărarea monopolului - așa i se spune în popor - Consiliului concurenței că niciodată nu a depistat concentrare mai mult de 50% la un post de televiziune sau la un agent economic, ceea ce nu este adevărat. Noi știm că dl Grosul este la „Prime TV” și la holdingul „Casa Media Plus”, ceilalți au mai puțin. As-propos, un lucru care ar trebui și el reglementat foarte clar în noul Cod al Audiovizualului, pentru că în actualul Cod nu se regăsește nicio prevedere în acest sens și de aceea îmi vine greu să vorbesc despre procente în mod argumentat, dar este o interacțiune foarte clară între publicitate și politică. Unii încearcă să facă bani, dar să facă și politică. Mai puțini reușesc acest lucru, ultimul exemplu elocvent este lichidarea postului de televiziune „MBC” (Moldavian Business Channel) când proprietarul dl Pleșca a încercat să facă și televiziune și politică. Dar este foarte complicat dacă nu ai și publicitate să elimini aceste posturi de televiziune și cred că acesta este primul, dar nu și ultimul caz în acest sens.”
Europa Liberă: Cum ați aprecia Dvs., în ce direcție se îndreaptă lucrurile?
Anatolie Golea: „Lucrurile se îndreptă spre imitarea reformelor pe piața mass-media și nu doar pe piața media, dar și a tot ce s-a adoptat, s-a discutat în ultimele zile denotă faptul că reformele deocamdată sunt mai mult declarate și în acest caz finanțarea externă nu va fi și vom ajunge la alegeri anticipate, dar mai vedem. Vreau să văd și acest nou Cod al Audiovizualului care se elaborează, pentru că acesta a fost unul destul de bun, dar a fost dărâmat, modificat.
Ați remarcat în anul 2009 la inițiativă doamnei Fusu care era atunci reprezentata Partidului Liberal, președintele Comisiei mass-media, chiar după venirea la actuala guvernare a modificat Codul Audiovizualului. Peste trei ani după ce a fost adoptat și a fost recunoscut drept un document bun, dacă nu chiar unul foarte bun, dar am ajuns la ce am ajuns, la o situație de monopolizare, de manipulare. Am susținut retragerea licenței postului de televiziune „NIT TV” pentru manipulare și partizanatul politic care îl efectua și dădea un exemplu prost și altor radiodifuzorilor. Dar cu regret am ajuns în această situație când observatorii străini spun că la voi există pluralism între posturile de televiziune, dar lipsește cu desăvârșirea pluralismul în cadrul unui post de televiziune.”
