Regele Mihai e grav bolnav și se află în acest moment internat într-o clinică la Lausanne în Elveția. El a decis să se retragă din viaţa publică, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României. Într-un comunicat de presă, Președintele Nicolae Timofti mulțumește Regelui Mihai pentru pozițiile ferme pe care le-a luat Majestatea Sa pe calea susținerii integrării europene a Republicii Moldova, pe care speră că oamenii politici de la Chișinău vor reuși să o facă spre binele țării. Membru al Consiliului Regal, dr. Anneli Ute Gabanyi, fost director al Institutului de Studii al postului Radio Europa Liberă, declară că Regele Mihai s-a gândit la Republica Moldova și locuitorii ei foarte des.
Europa Liberă: Să vorbim despre rolul pe care ar fi putut să-l joace sau chiar îl joacă monarhia în România şi în regiune. Şi, din ceea ce aţi studiat şi cunoaşteţi dumneavoastră, cum vedea Regele Mihai viitorul Moldovei? Şi ce crede Casa Regală despre acest viitor al Moldovei?
Anneli Ute Gabanyi: „În primul rând, în ceea ce priveşte prezentul şi ca să spun din trecut, Majestatea Sa Regele Mihai a avut păreri foarte clare. De altfel, în volumul lui de interviuri cu scriitorul Mircea Ciobanu are un capitol întreg despre Basarabia, unde expune aceste vederi destul de explicit şi cu o oarecare profuziune de detalii.”
Europa Liberă: Am citit şi eu ceea ce spunea Majestatea Sa. Se pare că, încă în 2012, Regele a afirmat că Basarabia nu a fost niciodată un ţinut autonom, decât în mintea diversioniştilor ruşi.
Anneli Ute Gabanyi: „Aşa este. Şi de fapt el combate într-un mod clar pe cei care văd în existenţa, acum independentă a Republicii Moldova, un lucru firesc şi un lucru demn de realitate. Pentru că, după Majestatea Sa, există o singură Românie şi despre declaraţia de independenţă chiar spune: „Este un act împotriva actului de unire de la Alba Iulia”. Ceea ce are o oarecare logică. Sigur, paşii până la această logică sunt, de asemenea, destul de clar descrişi. Și este interesant cum, chiar fără cunoştinţele pe care le avem astăzi, după ce multe documente au devenit publice despre anumite politici atât ale României, cât şi ale Uniunii Sovietice în legătură cu, de exemplu, Pactul Molotov-Ribbentrop sau despre politica României vis-a-vis de Republica Moldova, care cel puţin în ultima perioadă a epocii Ceauşescu cred că a fost ceva mai favorabilă relaţiilor cu Republica Moldova, bineînţeles, după posibilităţile existente în cadrul Pactului de la Varşovia, din care România făcea parte la acea vreme.”
Europa Liberă: Într-un interviu cu Europa Liberă, acum vreo şapte ani, Regele Mihai sugera că Uniunea Europeană ar trebui să încerce să aducă Basarabia înapoi în Europa. Şi preciza el, nu ar fi vorba de schimbarea frontierelor, deocamdată, dar Basarabia e parte a Europei, pentru că a fost parte a bătrânului continent, spunea Regele Mihai.
Anneli Ute Gabanyi: „Sigur că da. Problema este că două lucruri nu s-au putut vedea înainte atât de clar, încât să lege aceste argumente, această suită de argumente care intuitiv sau chiar elaborat, argumentele Majestăţii Sale sunt absolut corecte.
În primul rând, după cercetările mele cel puţin, revoluţia din 1989 în România s-a făcut, aducând cu voia şi intenţionat în fruntea României un guvern şi o putere care să fie pro-sovietică. Şi cu venirea ei la putere, problema Basarabiei să fie rezolvată, odată pentru totdeauna. În prima mea carte despre revoluţie, care din păcate nu s-a publicat în România, am dat toate citatele de rigoare cum, de exemplu, ministrul de Externe sovietic a venit în România şi a discutat cu cei de la putere, şi-a exprimat satisfacţia pentru faptul că acum acest dosar este închis şi nu mai trebuie discutat. Este clar că una din intenţiile susţinerii grupului pro-sovietic în România a fost aceasta.
Al doilea aspect, de asemenea, acela pe care l-aţi menţionat, că ar fi nevoie de susţinerea Europei şi poate şi, de ce nu?, a Naţiunilor Unite, lucru care s-a încercat de către guvernul Moldovei, la un moment dat, are iarăşi o conotaţie pe care Majestatea Sa cred că nu putea să o ştie la vremea aceea, dar care este confirmată de foarte multe dovezi şi surse pe care le avem între timp.
Noi astăzi ştim că atât guvernul Franţei, cât şi guvernul Germaniei, despre care se ştie precis, i-au deconsiliat pe reprezentanţii atât ai Republicii Moldova, cât şi ai României de a nu cumva să ridice problema unei unificări. Din partea Germaniei se spune că Germania, care îşi pregătea propria reunificare cu RDG, Germania se temea că, atunci când această problemă va mai fi ridicată de un alt stat, şi anume de un stat care are litigii de acest fel, litigii teritoriale cu Uniunea Sovietică, aşa un fapt ar complica, într-un mod foarte periculos, reunificarea Germaniei. Iar în cazul Franţei, se pare sau aş presupune că atitudinea Franţei mult mai favorabilă şi deschisă pentru interesele Uniunii Sovietice, probabil, a dus la acest rezultat. Cert este că tot Occidentul, toate puterile Occidentului, au susţinut multă vreme, până în anii ’90 şi dincolo chiar de destrămarea Uniunii Sovietice, au susţinut unitatea Uniunii Sovietice, pentru a nu complica, a nu periclita pacea, pentru a nu crea mai multe probleme decât se creau oricum pentru Uniunea Sovietică.
De altfel, acelaşi lucru s-a petrecut şi cu susţinerea integrităţii Iugoslaviei unde, de asemenea, atât americanii, britanicii, francezii au susţinut unitatea Iugoslaviei, chiar dincolo de punctul unde ar fi trebuit să cedeze. Deci, sunt două puncte interesante, dar în principiu şi în sesizarea liniilor directoare ale istoriei şi a ceea ce trebuia făcut Majestatea Sa a avut perfectă dreptate. Şi, de altfel, critică România, guvernul postrevoluţionar român foarte tare pentru felul în care nu a reacţionat într-o măsură în care ar fi trebuit să înlesnească apropierea Republicii Moldova, de fapt a fostei Republici Socialiste Sovietice de România. Pentru că atunci cred că era fereastra oportunităţii.”
Europa Liberă: Dumneavoastră faceţi parte din Consiliul Regal. Pe viitor Casa Regală ce ar putea face mai mult pentru Republica Moldova?
Anneli Ute Gabanyi: „Între timp, după acea memorabilă vizită pe care Majestatea Sa a făcut-o în 2006, la inaugurarea cimitirului de la Ţiganca, au mai avut loc vizite ale altețelor lor regale, Principesa Margareta şi a Principelui Radu, respectiv numai a Principelui în Republica Moldova şi am impresia, şi după semnalele pe care le posed eu, angajamentul Casei Regale pentru Republica Moldova, pentru ajutorarea ei pe drumul integrării europene rămâne la fel de ferm, aşa cum a fost înainte şi este, de altfel, acelaşi gen de ajutor pe care Casa Regală l-a dat, începând din 1997 României pentru accederea ţării la Uniunea Europeană şi la NATO. Acele încercări, după cum ştim, au fost încununate cu succes şi sunt optimistă că şi angajamentul Casei Regale în continuare pentru politica Republicii Moldova în Europa Occidentală va avea, desigur, un efect foarte pozitiv.”
