La discuții participă premierul Pavel Filip care se află în prima sa vizită la Bruxelles. Ședința Consiliului are loc în contextul încercărilor guvernului moldovean de a depăși numeroasele restanțe în îndeplinirea angajamentelor prevăzute de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană semnat în 2014.
Înaintea reuniunii de la Bruxelles, autorităţile de la Chişinău au încercat să demonstreze că au făcut progrese care merită a fi luate în seamă în punerea în practică a acordului. Confruntat la început de mandat cu o listă imensă de restanţe, premierul Pavel Filip a spus că executivul s-a exonerat, timp de doar două luni, de o bună parte din ele. La fel, şi speakerul Andrian Candu se lăudase săptămâna trecută, că parlamentul ar fi adoptat, în cinci şedinţe plenare, mai multe legi decât ar fi reuşit într-o sesiune deplină. Aprecierile optimiste au fost lansate la încheierea unei reuniuni comune a parlamentului şi executivului, care elaboraseră, sâmbăta trecută, şi un document cu care premierul a mers în prima sa vizită la Bruxelles – un document numit „foaie de parcurs” şi în care au fost trecute sarcinile pentru lunile următoare, cu termen limită fixat în data de 31 iulie.
Pe de altă parte, platforma societăţii civile de asociere, o organizaţie constituită în scopul monitorizării acţiunilor întreprinse în contextul asocierii de instituţiile oficiale, a dat publicităţii o proprie evaluare, mult mai critică decât cea făcută de autorităţi. În domeniul reformei justiţiei, de exemplu, guvernului şi parlamentului li se cere nu doar să adopte legi, ci să înceapă în sfârşit şi să le pună în practică. La fel, autorităţilor li se solicită să dea prioritate sectorului financiar-bancar, unde în viziunea societăţii civile ar exista cele mai mari nelinişti şi restanţe, din aproape 40 de directive şi regulamente europene fiind transpuse momentan în legislaţia naţională doar câteva. Acţiuni mult mai ferme şi credibile ar fi necesare, spune platforma societăţii civile, şi în ceea ce ţine de ancheta asupra fraudei bancare. Nu progresează nici acţiunile de asigurare a nondiscriminării, de promovare a incluziunii sociale şi alte aspecte ce ţin de o respectare m ai bună a drepturilor cetăţenilor, mai e de părere această platformă.
Expertul de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, fost ministru adjunct de Externe, Iulian Groza, a participat la elaborarea acestei poziţii a societăţii civile. Concluzia lui e că şeful cabinetului de la Chişinău are şanse puţine să încheie în mod optimist vizita sa la Bruxelles:
„Foaia de parcurs a guvernului nu corespunde întocmai cu aşteptările Comisiei Europene. Cunosc că două-trei săptămâni în urmă la Chişinău a fost o delegaţie a Comisiei Europene care a încercat să discute mai multe elemente care ar fi trebuit să se regăsească în această foaie de parcurs. Analizând-o acum, înţeleg că atât unele acţiuni, cât şi anumite termene de realizare, nu corespund cu cele discutate cu partenerii. Urmează să vedem în ce măsură vor aprecia colegii de la Bruxelles aceste acţiuni. Dar din păcate, constatăm c ă politica abordată de guvernare este cea a paşilor mici, care, deşi este una pragmatică în esenţă, în cazul Republicii Moldova aceşti are totuşi o natură mai specială: paşi mici, dar unul înainte şi doi înapoi.”
Într-o rezoluţie din februarie a Consiliului de miniştri ai UE, executivului moldovean i se cerea să dea prioritate depolitizării instituțiilor statului, să combată corupția sistemică, să reformeze administrația publică și să facă mai eficiente și mai transparente finanțele publice. În această primă vizită la Bruxelles, premierul Pavel Filip va avea şi primul prilej să raporteze ce a reuşit să întreprindă timp de două luni pentru a răspunde acestor recomandări.
