Moldova și aspirațiile europene ale unor țări post-sovietice au fost temele principale ale interviului realizat de corespondenta Europei Libere la Bucurelști cu Oleg Malginov, ambasadorul Rusiei în România:
Europa Liberă: Cum descrieți în noua terminologie fostele state sovietice, ați păstrat idee de „vecinătate apropiată”?
Oleg Malginov: „Unele dintre ele sunt membre la CSI, Comunitatea Statelor Independente, altele nu, unele participă la Consiliul Uniunii Economice Eurasiatice. Fiecare țară are un statut diferit. „Vecinătatea apropiată” este un termen pe care nu-l mai folosim demult, pentru că acum avem un alt cadru de dezvoltare a relațiilor, cum este Consiliul Uniunii Economice Eurasiatice în care participă Kazahstan, Belarus, Rusia, Kîrgîstan și Armenia. Alte state au rămas doar în formatul CSI.
Europa Liberă: Credeți că R. Moldova ar trebui să rămână în afara UE?
Oleg Malginov: „Este la latitudinea poporului R.Moldova să decidă, depinde ce vor moldovenii, depinde ce vrea UE.”
Europa Liberă: Înainte de anexarea Crimeei, Rusia a criticat faptul că Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu UE.
Oleg Malginov: „Pentru că proiectul Acordului de Asociere era o severă întoarcere înapoi în relațiile bilaterale ale Rusiei și Ucrainei. Și același lucru îl putem spune despre relațiile dintre Federația Rusă și R. Moldova, fiindcă Acordul de Asociere dintre R. Moldova și UE complică relațiile dintre Rusia și R. Moldova în special în domeniul comerțului.”
Europa Liberă: Moldova ar trebui să vadă situația Crimeei ca un precedent?
Oleg Malginov: „Este percepția dvs. că e vorba despre o anexare. Noi avem o percepție diferită despre situația Crimeii, oamenii au vrut să fie protejați, fiindcă e vorba despre oamenii de acolo care au dreptul la autodeterminare și protecție.
Pentru R. Moldova problema e diferită: moldovenii trebuie să ia viitorul țării în mâinile lor și să ia decizii. De 25 de ani încercăm să discutăm foarte serios cazul Transnistriei. În 2003 era să semnăm un acord a ceea ce se numea Memorandumul Kozak, dar nu a fost semnat din cauza presiunilor făcute de unele state vestice. Acel memorandum prevedea un singur stat - R.Moldova - și garanta un viitor pentru R. Moldova cu două părți într-un singur stat.
Depinde de cetățenii R. Moldova ce vor pentru țara lor. Deciziile nu pot fi impuse din afară, nici de către Moscova, nici de către București, nici de către Bruxelles, nici de către Washington.”
Europa Liberă: Se referă și la Ucraina?
Oleg Malginov: „Fără îndoială, Kievul trebuie să aibă discuții cu Lugansk și Donețk și să discute despre punere în aplicare a Acordurilor de la Minsk. Până și câteva state vestice îl critică pentru că nu face acest lucru.”
Europa Liberă: Când Ucraina a vrut să meargă spre Vest, Crimeea a dispărut de sub autoritatea ei.
Oleg Malginov: „S-a întâmplat nu pentru că Ucraina a mers spre Vest, ci pentru că la Kiev a avut loc o lovitură de stat și noile autorități ilegale au vrut să curețe Crimeea de ruși care formează o majoritate a populației peninsulei. Oamenii trebuia să se protejeze. De aceea peste 90% au votat pentru ieșire din componenţa Ucrainei și reunificare cu Rusia.”
Europa Liberă: Liderii de la Moscova au relații cu reprezentanții partidelor pro-ruse de la Chișinău?
Oleg Malginov: „Avem relații cu aproape toate autoritățile din R. Moldova, cu liderii partidelor și cu reprezentanții societății civile. Sute de mii de moldoveni lucrează în Federația Rusă, chiar și acum în periaoda de criză.”
Europa Liberă: Rusia îi poate influența pe liderii politici de la Chișinău sau pe cei din societatea civilă?
Oleg Malginov: „Am avut întotdeauna relații foarte apropiate și prietenești cu R. Moldova și cu poporul moldovenesc și încă mai avem. Bineînțeles, acum e mult mai dificilă relația cu guvernele de la Chișinău, dar cu toate acestea e o relație activă. Încercăm să menținem aceste tradiții.”
Europa Liberă: În ce condiții, Rusia ar fi de acord cu reunificarea Moldovei cu România?
Oleg Malginov: „La noi, în Rusia, această problemă nu se discută. Iar în general, cum ați înțeles din interviu, acesta este un subiect al popoarelor din R.Moldova și România. Dar, a propos, imediat când în opinia publică rusă se aude ceva despre unire eu sunt invitat la MAE român unde mi se spune că aici această temă nu se află pe agendă.”
