România ar putea achiziționa „Cumințenia Pământului”, mica sculptură a lui Constantin Brâncuși, dacă, la cei 5 milioane de euro puși la dispoziție de guvernul de la București, se vor mai strânge încă 6 milioane din subscripție publică. Aceasta este știrea, iar astăzi încep comentariile asupra ei. Andrei Pleșu a declarat pentru ziarul Adevărul că sunt lăudabile eforturile depuse de actualul ministru al culturii, Vlad Alexandrescu. Ministerul a negociat cu proprietarii sculpturii și a convenit asupra acestui preț la care statul român are drept de preempțiune. „Ar fi bine ca oamenii să contribuie, fiecare după posibilităţi, pentru a aduce «Cumințenia Pământului» în patrimoniul naţional. Vom vedea, cu această ocazie, cât efort personal pot adăuga marii noştri patrioţi discursurilor ieftine despre «mândria de a fi român»”, a spus Pleșu.
Roxana Dumitrache, prezentată în secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul inclusiv drept activistă feministă, e de aceeași părere. Nici în cazul său nu lipsește o oarecare doză de ironie: „Recuperarea operei lui Brâncuşi e un gest de reparaţie morală. Tardiv, poate, dar esenţial. Sănătos moral, finalmente. Subscripţia publică va fi un test al grandomaniei noastre manifeste, al iubirii noastre neţărmuite faţă de ce numim valorile române, deşi e o iubire bulimică în care de multe ori se deghizează fie un naţionalism găunos, fie o descentrare a spiritului”. Autoarea comentariului admite că s-ar putea invoca delăsări grave ale statului român, în urma cărora s-a ajuns la subscripție publică: nu se recuperează prejudiciul creat de marii corupți, de exemplu. De asemenea, că apare un precedent ciudat: de ce nu s-ar construi prin subscripție publică și școli, spitale, orfelinate, laboratoare de cercetare, adăposturi pentru animale etc. „Mi-aş dori ca astfel de argumente să nu atingă Cuminţenia pământului. Să nu ponegrim stupid şi să ne bucurăm că avem prilejul de a contribui (...)”.
În același spațiu rezervat blogurilor la Adevărul scrie și Răzvan Munteanu un text despre „Vulnerabilităţi şi riscuri la adresa securităţii naţionale a României specifice războiului hibrid”. Principala vulnerabilitate a României este, în opinia sa, „fenomenul corupţiei generalizate care creează ceea ce experţii numesc stat captiv, adică un stat fără instituţii puternice, incapabil să asigure buna guvernare, cu un climat economic bazat pe incertitudine şi cu o economie subterană puternic dezvoltată”. Sunt astfel de ținut sub control gradul de nemulțumire socială, dar și aspecte legate de nivelul conștiinței naționale. Aici Răzvan Munteanu pomenește inclusiv reducerea ponderii unor materii formatoare de conștiință națională în programa școlară. Dar nu numai atât: compromiterea brandului național „Steaua” (e vorba de echipa de fotbal) și ceea ce autorul textului numește „atentatul terorist organizat de Mişcarea de Tineret 64 de Comitate și dejucat cu ocazia zilei naţionale de 1 decembrie” trecut ar vulnerabiliza de asemenea România în fața „războiului hibrid”. Incidentul la care se referă este considerat de alți comentatori minor. A fost vorba de intenția unui etnic maghiar de a detona niște artificii în timpul ceremoniei organizate de autoritățile locale de Ziua națională a României.
