Consiliul Național Politic al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr l-a desemnat duminică pe liderul formațiunii Andrei Năstase să candideze la funcția de președinte la viitoarele alegeri prezidențiale directe. Până acum, și-au mai anunțat intenția să candideze, fosta ministră a Educației, Maia Sandu, şi liderul socialiștilor, pro-rusul Igor Dodon.
Liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, a declarat că ar fi gata să renunţe la cursa prezidenţială în favoarea altor potenţiali lideri pro-europeni, pentru că optează în continuare pentru un candidat comun al forţelor de opoziţie:
„Candidatul din partea Platformei Demnitate şi Adevăr sunt subsemnatul. Eu am luat acest lucru ca pe un mandat să intru în discuţii cu alţi potenţiali candidaţi ca să găsim soluţia cea mai bună pentru eventualele alegeri prezidenţiale. Sunt dispus să mă retrag în favoarea celui care va câştiga scrutinul şi va duce Republica Moldova la o schimbare reală.”
Mai mulţi analişti observă că desemnarea oficială a lui Andrei Năstase are loc în contextul unor consultări deja demarate în vederea identificării unui candidat comun al opoziţiei pro-europene. E un semn că Andrei Năstase va insista să fie el acela, spun analiştii.
Andrei Năstase a confirmat că a discutat până acum cu Maia Sandu. Anunțând săptămâna trecută despre discuţiile cu Năstase, Maia Sandu a optat pentru implicarea în acest dialog şi a altor forţe politice. „Dacă am merge cu candidați separați am avea o fărâmițare a votului pe dreapta, iar acest lucru ar pica foarte bine guvernării” spunea Maia Sandu, la o emisiune televizată.
Maia Sandu nu a comentat deocamdată decizia Partidului Platforma DA de a-l înainta oficial pe Năstase. Fosta ministră a educaţiei şi-a anunţat şi ea intenţia de a candida.
Numai că, spre deosebire de Năstase, Maia Sandu încă nu a fost propusă oficial de Partidul Acțiune și Solidaritate, pe care acum îl construiește.
Majoritatea sondajelor de opinie din ultima perioadă arată că Maia Sandu s-ar afla pe dreapta eșichierului politic într-un uşor avantaj faţă de Andrei Năstase.
Un alt potenţial candidat pe dreapta ar putea fi Iurie Leancă, înaintat de PPEM. Într-un recent interviu pentru Deschide.md, Leancă a sugerat o participare separată la scrutinul prezidențial:
„PPEM, fiind un partid nou, care se vrea o alternativă reală atât celor de la putere, cât și celor care au organizat proteste doar cu lozinci, dar fără soluții și fără nicio finalitate, nu poate să nu participe la aceste alegeri.”
Pe stânga eşichierului politic, şi-a anunţat intenţia să candideze până acum doar liderul socialiştilor Igor Dodon. În ultimele sondaje Dodon este depăşit doar de liderul formaţiunii Partidul Nostru Renato Usatîi pe segmentul de stânga. Deşi nu poate participa în cursă pentru că nu are vârsta minimă necesară în acest sens, Usatîi a anunţat că îi pregăteşte un contracandidat pe măsură liderului socialiştilor. În opinia unor analişti, şansele lui Igor Dodon vor depinde în mod decisiv de candidatul Partidului Nostru, dar și de cel susținut de PCRM.
Comuniştii deocamdată nu au anunţat dacă vor participa sau nu la scrutinul prezidenţial, dar au criticat dur decizia CC de a se reveni la alegerile prezidenţiale directe.
Cine ar putea fi candidatul sau candidaţii partidelor de la putere, dacă vor fi, nu se cunoaşte deocamdată.
Mai mulţi analiști anticipează că scrutinul va fi supraaglomerat. Bunăoară, expertul în comunicare Igor Grosu nota recent pe blogul său că alegerile prezidenţiale vor fi pline de candidaţi minori, dintre care mulţi vor fi sprijiniţi din umbră de partidele de la guvernare, între altele pentru a „fura” din voturi şi pentru a „ridiculiza candidații reali”.