Acum un an Partidul Popular European din Moldova a apărut ca o alternativă politică pro-europeană. Fostul premier Iurie Leancă, cel care a semnat Acordul de Asociere UE – Republica Moldova, și-a creat propriul partid pentru a lupta „necruţător cu corupţia” și a edifica „un stat cu o justiție echitabilă, cu legi care se aplică, unde economia este bazată pe concurență loială, iar fundamentul este educația de calitate”. Deputatul din opoziția parlamentară Iurie Leancă a acordat un interviu in exclusivitate Europei Libere.
Europa Liberă: Această discuție are drept prilej împlinirea unui an de la crearea acestei formațiuni. Domnule Leancă, e greu să edifici un partid în Republica Moldova?
Iurie Leancă: „Este foarte complicat să construiești un partid diferit, un partid care vrea să acționeze altfel decât s-a obișnuit până acum în Republica Moldova, începând cu luarea deciziilor, terminând cu finanțarea partidului. Cel mai complicat, pe analiza mea și experiența mea de un an, e să găsești oamenii care să vrea să se implice sincer, să se implice nu neapărat salarizați, dar pe bază de voluntariat. Din păcate, până acum în Republica Moldova partidele, care au activat, tot s-au axat pe salarizarea celor din centre raionale, din localități, au venit cu anumite elemente de care e greu să te debarasezi. Nu este simplu, din contra, este foarte complicat. E complicat fără resurse financiare mari. Am mizat foarte mult pe faptul că cetățeanul va vrea să fie un partid finanțat transparent și, în mod special, cu contribuția cetățeanului.”
Europa Liberă: Dacă ați fi fost la guvernare, partidul ar fi evoluat altfel?
Iurie Leancă: „Dacă am fi fost la guvernare, nu lansam partid, ca să fiu sincer. Decizia de a lansa acest partid tocmai a venit din înțelegerea că sistemul este foarte putred, că e o mlaștină care te absoarbe, care te absoarbe cu picioare și cu mâini. Și e nevoie de altfel de piloni pentru a construi, a remodela, a reseta acest sistem. Dar voiam să vă zic, e foarte complicat, am încercat să lansăm un exercițiu de pionierat, să facem așa încât oamenii să vină cu cotizații, și vreau să vă zic că e complicat.”
Europa Liberă: Într-o țară săracă, vă dați prea bine seama că oamenii nu prea au bani, mai ales să verse anumite finanțe și în pușculița unui partid.
Iurie Leancă: „Nu vreau să mă lamentez. Fiindcă, până la urmă, timp de un an, ce am reușit cu resurse modeste, e nu doar să supraviețuim, dar să ne afirmăm. Dar totuși, atunci când am stabilit cotizația de 100 de lei pe an, sunt convins că este o sumă pe care și-o poate permite moldoveanul de rând.”
Europa Liberă: Dar cum e perceput un partid de opoziție de către cei de la putere și de către cetățean?
Iurie Leancă: „Cei de la putere, bănuiesc că și acolo sunt oameni diferiți, unii, sper eu, înțeleg, și acum nu vorbim doar de puterea actuală, din momentul în care am plecat eu de la putere, s-au perindat mai multe guverne, mai multe majorități, au fost recroite, remodelate, vreau să sper că o parte din cei care au fost și mai sunt astăzi la putere înțeleg că, într-un sistem democratic, e nevoie de opoziție, care e și o entitate care monitorizează ceea ce face guvernarea, care taxează guvernarea, care vine și cu soluții de alternativă. Dar mă tem că sunt încă suficienți din cei care consideră că opoziția e un lucru absolut de prisos…”
Europa Liberă: …e un dușman al guvernării cu care trebuie să se lupte.
Iurie Leancă: „Cu care trebuie să se lupte, exact. Și constatăm că această atitudine, din păcate, încă are foarte mulți părtași nu doar la nivel central. Aceeași atitudine o au reprezentanții autorităților publice locale care reprezintă partidele de guvernare, ceea ce este un lucru prost. După 25 de ani de independență, speram că totuși semințele democrației au fost mai bine asimilate de moldoveni. Nu este așa, din păcate, încă.”
Europa Liberă: Iar cetățeanul simplu zice că în Republica Moldova, un stat mic, sunt prea multe partide. Și aceasta, într-un fel, nu că îi deranjează, dar mai mult îi încurcă să își creeze o părere bună despre un partid care ar putea să scoată țara din nevoi.
Iurie Leancă: „Acest lucru l-am auzit de la mai mulți cetățeni fiindcă, timp de un an, am reușit să străbat țara în lung și în lat, să comunic cu multă lume. De pe altă poziție, atunci când ești ministru sau prim-ministru, e o comunicare. Când ești în opoziție, și e bine să treci și prin opoziție, că vezi lumea puțin diferit, altfel, decât atunci când ești sus, la etajul guvernului, am constatat că lumea într-adevăr deseori pune această problemă, să fie înăsprite condițiile pentru înregistrarea partidului, pentru funcționarea partidului. Am fost nevoit să le spun așa cum este practica europeană…”
Europa Liberă: …pentru democrație, pluralism de opinie și de partide.
Iurie Leancă: „Nu e vorba de pluralism. Ne uităm în România, pentru a te înregistra, și a fost o decizie specială a Curții Constituționale din România, dacă nu mă înșel, cam un an în urmă, e suficient, cinci cetățeni să declare că vor să lanseze un proiect politic și să fie ca atare înregistrați. Nu poți veni cu elemente de constrângere că trebuie să fie nu 4.000 de semnături, dar, să zicem, 20.000, că partidul trebuie să participe la fiecare scrutin. Acolo, legislația europeană e și mai permisivă în acest sens. Aceasta înseamnă că noi trebuie să găsim soluții, altele decât cele care ar apărea, la prima vedere. Şi soluţia trebuie să fie partidul care se vrea votat, susţinut, recunoscut de cetăţean, trebuie să vină cu argumente. Argumentele să fie, în primul rând, echipa.
Şi iată timp de un an, dacă mă întrebaţi care e cea mai mare realizare, este faptul că avem echipă şi echipe la nivel naţional şi la nivel local. Nu peste tot, deocamdată, v-am spus că e un proces complicat, un proces deloc simplu, dar am reuşit. Am reuşit să venim şi cu soluţii în baza experienţei, expertizei pe care o avem pe diverse subiecte, inclusiv pe cele mai arzătoare. Astfel putem să venim cu o identitate clară şi sper că cetăţeanul, atunci când va merge la urnă, va şti exact prin ce se deosebeşte Partidul Popular European de celelalte partide.”
Europa Liberă: Cunoaşteţi bine specificul Republicii Moldova, existenţa multor partide îi face pe unii să concluzioneze că aceste formaţiuni, care nu sunt atât de numeroase cantitativ, ar fi în buzunarul unuia sau altuia de la guvernare. Există această percepţie?
Iurie Leancă: „Este adevărat. Din momentul în care ne-am lansat, de atunci au început astfel de acuzaţii, că suntem în buzunarul unui politician sau altui politician.”
Europa Liberă: Şi mai ales în buzunarul unor oligarhi, aşa se zice.
Iurie Leancă: „Şi mai ales în buzunarul unor oligarhi. Atunci când sunt întrebat şi rugat să comentez aceste acuzaţii, şi vreau să vă zic categoric, absolut nefondate, tot ce le propun eu oamenilor cu care discut, e să analizeze comportamentul nostru, cum am votat noi guvernele care s-au perindat, inclusiv ultimul guvern, Filip. Şi chiar dacă mai mulţi au încercat, chiar recent unele mass-media, să inducă chiar şi elementul că eu şi cu Eugen Carpov am fi votat acest guvern, e suficient să te uiţi în ziua când a fost votat guvernul şi să vezi conferinţa de presă unde am explicat de ce nu am votat, de ce sunt în dezacord cu această manieră ş.a.m.d.
Deciziile, care se iau în partid, se iau de jos în sus şi nu de sus în jos. Dar ideea este că noi ca partid am ales să nu ne lăsăm
Obiectivul nostru e să încercăm să construim, încercăm să venim cu soluţii, să venim cu abordări care ar permite îmbunătăţirea calităţii vieţii, începând de la salariu şi pensia mică de tot ...
antrenaţi în acest joc între guvernare, pe de o parte, şi partidele care au organizat aceste proteste. Fiindcă am zis că luptă nu pentru fericirea moldoveanului, ci luptă majoritatea dintre ei pentru a-şi rezolva anumite probleme. Noi am zis vă vrem să nu fim în această luptă antrenaţi, noi vrem nu să luptăm împotriva cuiva.
Obiectivul nostru e să încercăm să construim, încercăm să venim cu soluţii, să venim cu abordări care ar permite îmbunătăţirea calităţii vieţii, începând de la salariu şi pensia mică de tot, terminând cu ancorarea Moldovei într-un spaţiu de prosperitate şi stabilitate. E foarte complicat, atunci când e polarizată societatea, în urma acestei crize, să vii cu aceasta a treia cale, dacă pot să-i zic aşa.”
Europa Liberă: Tocmai în acest an aţi reuşit să demonstraţi cetăţenilor că sunteţi altfel decât cei care există?
Iurie Leancă: „Eu vă spuneam că, atunci când e polarizată societatea, e complicat să vii cu o altă abordare, să nu te lansezi doar în acuzaţii vis-a-vis de un politician sau de altul. Şi, respectiv, ei să te acuze cu aceleaşi lucruri. E complicat fiindcă eu au fost personal supus unor atacuri fără precedent în acest an.”
Europa Liberă: Cel mai mult aţi fost criticat pentru faptul că aţi fi tolerat, în calitate de şef al executivului, jaful secolului, furtul miliardului.
Iurie Leancă: „Am venit cu atâtea explicaţii, atunci când am avut şansă, am vorbit ce am încercat să fac. Fiindcă, atunci când te opui unui sistem, care funcţionează foarte bine şi se făceau bani atât de mari, nu este simplu. Am spus că, din disperare, am ajuns să insist pe această companie Kroll, fiindcă tot ce-mi propun eu să demonstrez, că am încercat să mă opun, am depus eforturi. Numai că atunci când aşa e sistemul cum e în Republica Moldova şi nu am avut nici timp, nici pârghii să-l schimb, deși am lucrat pe acest obiectiv, timp de un an şi ceva, ca să venim cu alte soluţii, cu alte aranjamente – să fie justiţia justiţie ş.a.m.d. Deci, din păcate, aşa s-a întâmplat.”
Europa Liberă: Chiar fostul şef al BNM, domnul Drăguţanu, a continuat să vă critice că nu aţi fi intervenit la moment.
Iurie Leancă: „În Moldova e un sport naţional fiecare instituţie şi conducător să dea vina pe celălalt. Unica instituţie în Republica Moldova, care dispune de tot instrumentarul de prevenire, de sancţionare, de intervenţie, care vede tot fluxul de bani, care trebuie să verifice calitatea creditelor ş.a.m.d., care nu trebuie să admită crearea acestei fraude, este Banca Naţională a Republicii Moldova. Faptul că m-a informat pe mine aceasta e doar o tentativă de a se justifica. Eu într-adevăr am zis-o public, în repetate rânduri, că, din decembrie 2013, am fost informat că în Moldova brusc, pe neprins de veste, s-a creat o mare problemă în sistemul bancar.
Întrebarea mea: unde a fost până atunci Banca Naţională? De ce nu a intervenit la timp, ştiind exact ce se întâmplă acolo? Dar dacă nu a ştiut, atunci cu ce s-a ocupat? Doi, din momentul în care am aflat, câte şedinţe am avut doar pe acest subiect, unde invitam toţi factorii de conducere, inclusiv pe cei care nu se subordonează guvernului, cum ar fi Procuratura, SIS, Banca Naţională?
Am avut cel puţin 20 de şedinţe. Şi vă asigur că acolo discutam cum să prevenim, cum să nu permitem extinderea acestei fraude ş.a.m.d. După toate aceste multiple discuţii, constatam că problema doar se agravează, am ajuns la concluzia că unica soluţie e să solicit compania Kroll să intervină. Și să cer atunci partenerilor americani şi europeni să trimită experţi pe fraude bancare, cât şi specialişti în sistemul bancar, să dăm o lovitură acestor scheme ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Se pare că, pe bună dreptate, mulţi se întreabă ce e cu acest stat Republica Moldova, dacă, fiind atât de sărac fiind, a dispărut miliardul, dacă s-a reuşit să se spele atâţia bani, aşa cum se spune? Uneori cifrele sunt astronomice pentru realităţile de aici.
Iurie Leancă: „Cifrele sunt într-adevăr astronomice, în mod special şi pe frauda bancară. Doar că ştiţi foarte bine că miliardul nu s-a furat într-o noapte şi nici într-un an. Miliardul a început să fie furat în mod special de la Banca de Economii hăt de pe timpuri.”
Europa Liberă: Dar credeţi că, dacă nu aţi fi semnat acele garanţii atunci, în 2014, lucrurile aveau să aibă altă întorsătură?
Iurie Leancă: „În momentul în care mi se spune foarte clar şi răspicat că, dacă nu semnăm, şi nu eu de unul singur, a fost o decizie colectivă, în baza insistenţei Băncii Naţionale, care ştie exact care e situaţia în sistemul bancar, deci, în momentul în care mi s-a spus că, dacă nu mergem la acest lucru, şi eram conştient ce va fi după aceea, că se va căuta vinovatul, că se va încerca să se transfere responsabilitatea, dar mi s-a spus că se prăbuşeşte sistemul bancar per ansamblu, riscul era foarte mare.
Ce înseamnă să se prăbuşească sistemul bancar? Aceasta înseamnă că economia e distrusă. Şi aceasta înseamnă că sute de mii de cetăţeni moldoveni care, prin muncă asiduă, au acumulat bani, i-au depus la aceste bănci îşi pierd aceşti bani. Iată, aş vrea să văd cine şi-ar fi asumat riscul şi responsabilitatea să nu intervină.”
Europa Liberă: Dar dacă aţi fie ieşit atunci cu declaraţia: „Îmi dau demisia şi nu accept semnarea acestor garanţii”?
Iurie Leancă: „Provocam doar căderea sistemului bancar.”
Europa Liberă: Pentru care fapt regretaţi mai mult: pentru cel ce s-a întâmplat la BEM sau pentru concesionarea Aeroportului?
Iurie Leancă: „Sunt două chestii diferite. Sistemul bancar, din păcate, a fost afectat foarte puternic şi deocamdată nimeni nu ştie cât putem recupera din banii furaţi. Kroll urmează încă, cel puţin un an, să investigheze, să vadă unde s-au dus banii.”
Europa Liberă: Dar ştiţi că ar putea să revină aceşti bani?
Iurie Leancă: „Ideea, atunci când am decis să invităm compania Kroll, şi ne-a fost recomandată de anumite instituţii financiare internaţionale, e tocmai că au capacitatea şi reputaţia de a recupera cel puţin o parte din aceşti bani. Sper Kroll să reuşească să depisteze unde s-au dus banii şi să recupereze din activele care deja au început să fie vândute ale acestor trei bănci, la fel, să fie recuperate. Sper din profitul pe care l-a câştigat, de exemplu, anul trecut Banca Naţională, în jur de două miliarde de lei, cei puţin jumătate să meargă la stingerea acestei datorii.”
Europa Liberă: Dar specialiştii spun că este povara pusă pe umerii cetăţeanului.
Iurie Leancă: „Deocamdată nu a fost niciun leu pus pe seama cetăţeanului.”
Europa Liberă: La o şedinţă de guvern fostul ministru al finanţelor zicea că aceasta va fi povara pe care cetăţeanul va trebui să o suporte.
Iurie Leancă: „Bugetul din 2016, să-l vedem, la un moment dat trebuie să înceapă să deservească această datorie. Dar, vă spuneam, datoria poate fi de 14 miliarde şi ceva sau poate fi micşorată dramatic. Sper că din banii recuperaţi de Kroll, banii generaţi de vânzarea activelor băncilor, banii recuperaţi pe plan intern de la cei care au luat tot felul de credite toxice de 500 de milioane de lei, de 800 de milioane de lei, de 100 de milioane de lei să fie recuperați. Şi atunci îmi doresc foarte mult ca această povară să fie micşorată la maximum.”
Europa Liberă: Şi despre concesionarea Aeroportului?
Iurie Leancă: „Aeroportul e altă chestie. Aeroportul nu a fugit, e la Chişinău. Aeroportul necesita această investiţie. Eu nu pun la îndoială necesitatea concesionării. Până, dacă nu mă înşel, în 2013, statul, din păcate, aşa şi nu a reuşit să valorifice în jur de…”
Europa Liberă: Problema e cui a fost concesionat.
Iurie Leancă: „Aceasta este problema. Dar nu eu am selectat. În statul acesta fiecare trebuie să-şi facă datoria. Dacă cineva a indus în eroare, inclusiv pe mine, selectând această companie, atunci respectivul om, funcţionar, instituţie trebuie să fie tras la răspundere. Acum e comisia parlamentară care se ocupă de acest lucru, am vorbit cu colegul meu din Parlament, care e în fruntea acestei comisii, neapărat să mă invite, că nu ştiu de ce mă tot autoinvit şi la comisia pe investigaţia fraudei bancare, şi aici sper foarte mult, fiindcă nu vreau să mi se pună pe seama mea ceea ce nu e generat de mine.
Ce am făcut eu este că, după ce a fost luată decizia respectivă, și, poate, dacă aveam ceva mai multă experiență, aș fi analizat de două ori, atunci eram proaspăt în funcția respectivă. Dar am zis și când eram și prim-ministru, că aș fi administrat, poate, altfel problema respectivă. Dar cât am fost prim-ministru, am făcut tot ce e posibil ca prezența instituțiilor statului, Vamă, Poliția de Frontieră, SIS, să fie cât mai mare acolo, astfel încât să nu fie un fel de trecere pentru oricine și intrare în țară și, în acest lucru, cred că am reușit. Și am solicitat, în repetate rânduri, și există corespondența în acest sens a instituțiilor de drept, să verifice în ce măsură își îndeplinesc sau nu angajamentele.”
Europa Liberă: De ce e atât de ineficientă justiția moldavă?
Iurie Leancă: „O, pentru aceasta e nevoie de o discuție mult mai lungă: de ce este ineficientă sau de ce este coruptă, de ce încrederea nu e la nivel decât de cinci-șase la sută în justiție. Pe mine mai puțin mă interesează de ce. Pe mine mai mult mă interesează cum să facem așa încât justiția să devină justă, cum să facem așa încât încrederea cetățeanului să fie una mult mai mare, așa cum e în România, cu peste 70 la sută.”
Europa Liberă: Și, dacă e putred sistemul, cum se încearcă însănătoșirea lui?
Iurie Leancă: „Am făcut tot felul de analize, conferințe cu participarea colegilor de la București, împreună cu cei din Germania, anul trecut, cu Institutul de Reforme și Politici Europene. Avem soluții foarte bune. Iată acum aștept într-o săptămână-două să vină și experți europeni, la fel, cu recomandări, cum schimbăm cadrul instituțional, fiindcă, până la urmă, noi, din CNA, trebuie să creăm un DNA românesc. Aceasta înseamnă că CNA și Procuratura Anticorupție, în linii mari, trebuie să fuzioneze, să li se lase doar cazuri de corupție mari, nu are ce să se ocupe CNA de acte de corupție de, citeam chiar recent, 6.000 de lei. CNA moldovenesc, transformat, după modelul celui din București, să se ocupe, încă o dată, de acte de corupție mare.”
Europa Liberă: Dosare fără finalitate, aceasta deranjează cetățeanul. Pentru că cel care a furat găina sau sacul cu știuleți a ajuns repede după gratii.
Iurie Leancă: „Așa este. Se întâmplă aproape ca pe timpul lui Stalin. Dar am avut acest caz cu sistemul bancar când, din păcate, nu am reușit să mă opun, să creez suficiente instrumente pentru a diminua și a anihila acest efort. Dar am reușit să anihilez tentativa de a fura opt milioane de dolari din Registrul moldovenesc. Imediat după ce ajunsesem la guvern, mi s-a spus „uite că e decizi Consiliului Suprem de Justiție și trebuie să achităm la o companie offshore opt milioane de euro”. Un an a durat. Am fost foarte insistent. Totuși, mai puțin trebuia să se fure decât sutele de milioane din sistemul bancar. Poate aceasta e explicația de ce acolo am reușit și aici am reușit mai puțin. Bănuiesc că în sistemul bancar au fost implicați mulți, în această hoție, de aceea și a fost mult mai complicat.”
Europa Liberă: Știți ce e grav în acest sistem? Faptul că o persoană, care chiar vrea să vină în slujba cetățenilor, să apere interesele oamenilor, poate fi compromisă.
Iurie Leancă: „Trebuie să creezi o echipă. Unul din motivele principale de ce am…”
Europa Liberă: Sistemul distruge și persoana, și echipa…
Iurie Leancă: „Doar o clipă. Am o anumită experiență și bună, și amară. Dar una din lecțiile principale: când ești la putere și nu ai în jurul tău o echipă de oameni în care poți să ai încredere, atunci, în orice moment, în orice clipă, poate apărea o problemă mare și cu consecințe proaste pentru cetățeni. Din păcate, am mai multe exemple, cât am fost prim-ministru, când nu poți să verifici tot, nu ai cum să verifici.
Iată, chiar astăzi mă gândeam că doi ani în urmă a fost semnat contractul de reabilitare a două drumuri, Chișinău-Ungheni și Hâncești-Leușeni. Am adus banii de la Banca Europeană de Reconstrucții și de la Banca Europeană de Investiții. După doi ani, chiar astăzi, întrebam în ce stare se află drumurile Chișinău-Ungheni, într-o stare dezastruoasă. Cum au fost selectate aceste companii? De ce până acum nu au fost sistate lucrările? De ce nu au început alte proiecte să fie reabilitate?”
Europa Liberă: Aţi spus că ar conta foarte mult echipa.
Iurie Leancă: „Iată care e reuşita în acest an. E să creăm prototipul unei echipe bazate pe încredere. Ştiu că sunt oameni meseriaşi şi ştiu că sunt oameni integri.”
Europa Liberă: Mai nou, aţi declarat că, dacă partidul va decide, veţi merge în cursa prezidenţială. Despre Iurie Leancă se spune că ar fi o alternativă atât celor de la guvernare, cât şi celor care sunt în opoziţie fie în Parlament, fie în stradă. Care e miza acestui scrutin prezidenţial?
Iurie Leancă: „Miza e una mare. Fiindcă, prin decizia Curţii Constituţionale, şi nu mă voi pronunţa asupra aspectului juridic, dar prin faptul că s-a redat dreptul cetăţeanului de a-şi alege preşedintele prin vot direct, apare o şansă de a transforma această instituţie într-o sursă de putere, care poate influenţa direct lucrurile în diverse domenii şi spre beneficiul cetăţeanului.
Astfel încât de faptul cine va fi următorul preşedinte al Republicii Moldova, ales cu mandatul direct al cetăţeanului, ceea ce înseamnă nu doar schimbarea modalităţii de a vota, dar înseamnă foarte mult şi în sensul că preşedintele următor va putea să ceară mult mai mult de la alte instituţii ale statului, având acest mandat din partea cetăţeanului, din partea poporului. E o ocazie unică, e o oportunitate care poate veni cu anumite evoluţii pozitive, în cazul în care preşedintele e o personalitate cu convingeri, cu obiective foarte clare. Fiindcă acum puteţi să-mi spuneţi: care sunt obiectivele guvernării? Eu nu le ştiu nici în materie de politică internă, nici în materie de politică externă. Sau care sunt obiectivele acestei opoziţii care a protestat, până nu demult? Doar să lupţi împotriva cuiva pentru mine nu e suficient.
Omul vrea să vadă cum se va schimba viaţa lui spre bine. Pe acest motiv noi trebuie să avem obiective de ţară. Înainte le-am avut, am luptat pentru regim fără vize, l-am obţinut. Am luptat pentru Acordul de Asociere, l-am obţinut. Am început să luptăm pentru a avea perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă o altă calitate a vieţii, o altă perspectivă. Acum nu mai sunt aceste obiective. Viitorul preşedinte trebuie să readucă această încredere a cetăţeanului că există obiective clare, că există instrumente de realizare a acestor obiective cu susţinere internă şi externă şi cum se va schimba viaţa cetăţeanului, începând cu pensia, terminând cu locuri de muncă şi salarii decente.”
Europa Liberă: Fărâmiţarea segmentului de centru-dreapta nu arată bine. Mulţi erau de părerea că ar fi bine să se consolideze centru-dreapta şi să meargă cu un singur candidat. Deocamdată, din ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, e foarte clar că aproape e imposibil acest lucru?
Iurie Leancă: „Se pare că nici stânga nu va fi foarte unită, şi slavă Domnului. Doi, pe centru-dreapta este foarte important să vedem totuşi: dar cine face parte din acest centru dreapta. Fiindcă doar prin faptul că cineva se autodefineşte drept partid de centru-dreapta, de partid european pentru mine nu însemnă nimic. Vreau să văd acţiuni, comportament. Centru-dreapta înseamnă să fii un adept al democraţiei, fiindcă acesta este modelul european. Modelul democratic înseamnă să fii tolerant faţă de altă opinie, să fii corect, moralitatea să te domine, atunci când enunţi anumite judecăţi şi nu vii doar cu acuzaţii nesăbuite şi absolut nefondate, cum mai practică mai mulţi reprezentanţi de dreapta.
Deci eu cumva sunt foarte mirat, atunci când văd cum unii care s-au autodefinit drept pro-europeni şi de centru-dreapta vin şi dau lecţii la ceilalţi şi, în acelaşi timp, zic: „Ar fi bine să fie un candidat unic”. În primul rând, candidat unic şi dreapta unită având obiective foarte clare definite şi având o anumită experienţă de interacţiune. Doi, până la alegerile prezidenţiale, încă mai e timp suficient. Acum e prea devreme chiar să avem acest exerciţiu.”
Europa Liberă: Dar cui îi face bine această tergiversare de timp pentru anunţarea datei alegerilor prezidenţiale?
Iurie Leancă: „Nu vreau să mă lansez în astfel de analize, fiindcă sunt şi avantaje, şi dezavantaje în fixarea datei alegerilor în toamnă. Toamna ar putea fi un obiectiv fezabil. Până atunci să fie modificat şi Codul Electoral, şi Comisia Electorală Centrală. Până atunci să ne clarificăm că, dacă preşedintele e ales prin vot direct, să aibă şi un mandat pe potrivă şi nu ales după Constituţia de până în 2000, iar mandatul conform sistemului politic. Sunt foarte multe elemente care trebuie clarificate şi să fim siguri că nu vor mai fi tot felul de încălcări, nu vor mai fi tot felul de abuzuri, oameni înscrişi peste noapte în localităţi ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Mergeţi des în Moldova profundă. Din observaţiile dumneavoastră, s-a temperat spiritul acesta de revoltă, de dezamăgire, de neîncredere în guvernanţi?
Iurie Leancă: „Nemulţumirea este mare în continuare. Atât că, dacă înainte, o bună parte din societate miza foarte mult pe alegeri parlamentare anticipate, acum miza principală e pe alegerile prezidenţiale. Se spune că 90% dintre cetăţeni vor alegeri directe ale preşedintelui.”
Europa Liberă: Poate scopul acesta l-au urmărit şi cei care guvernează ţara?
Iurie Leancă: „Nu exclud. Dar cei care guvernează ţara trebuie să se preocupe nu doar de a găsi o formulă de a da drumul la aburul nemulţumirii, că astfel nemulţumirea nu dispare. Omul, în mare, a anului 2015, al crizei permanente, al situaţiei de astăzi, al polarizării, o duce mult mai greu şi la nivelul de venituri reale, şi la nivel de costuri, şi inflaţie, şi la nivel de lipsă de perspectivă şi lipsă de încredere. Doar prin astfel de ajustări şi prin astfel de acţiuni, nu rezolvi problema de ansamblu.”
Europa Liberă: Guvernanţii, clasa politică de la putere contează mult pe asistenţa din exterior, de la partenerii externi. Cum ar trebui să înţeleagă cei de la putere mesajul transmis de către demnitarii de la Bruxelles? Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine aşteptările celor care investesc încredere în Republica Moldova.
Iurie Leancă: „Sper că guvernanţii sincer înţeleg că, fără reluarea dialogului, a unei relaţii de parteneriat matur cu partenerii noştri occidentali, şi mă refer nu doar la aspectul strict financiar, e şi el foarte important, dar el e doar un element, deci fără acest sprijin, fără acest dialog, fără această relaţie matură, Moldova nu are nicio şansă.”
Europa Liberă: Ce trebuie să facă guvernul de la Chişinău, Parlamentul?
Iurie Leancă: „Acesta este primul element. Sper că ei înţeleg chestia aceasta serios. Fiindcă uneori mai am anumite semne de întrebare. Doi, toată lumea înţelege la Chişinău că fără reluarea dialogului cu FMI, fără finalizarea şi semnarea unui memorandum, noi nu avem şanse să beneficiem de bani, înţeleg, chiar şi din partea României nu vor veni cele 60 de milioane de euro.”
Europa Liberă: Prima tranşă din credit.
Iurie Leancă: „Prima tranşă. Eu m-aş fi aşteptat cel puţin la o analiză, la o prezentare publică foarte clară: unde ne aflăm acum după ce am a fost misiunea tehnică, când vine misiunea următoare, care sunt cerinţele, când putem debloca relaţia cu Uniunea Europeană ş.a.m.d. Eu încă nu am înţeles şi nu am văzut elementele foarte clare ce trebuie să facem.”
Europa Liberă: Dar pe interior aţi înţeles problemele şi soluţiile acestor probleme?
Iurie Leancă: „Problemele le ştie toată lumea. În primul rând, v-am spus de FMI. Şi îmi pare rău că încă nu am înţeles de la această majoritate şi guvern ce au de gând să facă în relaţia cu FMI.”
Europa Liberă: Dar ce ar trebui să facă?
Iurie Leancă: „Bănuiesc că ultima vizită a misiunii tehnice a fost o ocazie să li se prezinte foarte clar aşteptările FMI, ceea ce ar însemna ca la Chişinău să existe un plan de acţiuni foarte clar definit ca priorităţi în timp, ce face fiecare instituţie în parte, Banca Naţională, statul, regulatorii, dacă vorbim de tarife, și aceasta ar fi trebui să fie cunoscut cel puţin Parlamentului, inclusiv celor din opoziţie, dar de dorit să ştie şi societatea. Fiindcă orice efort de acest gen necesită implicarea societăţii. Doi, ştim că încrederea în justiţie e la nivelul zero nu doar din partea societăţii noastre, dar şi din partea celor din afară. Şi atâta timp cât noi nu vom demonstra, la nivel de abordări de reformă, de sistem a justiţiei, Procuraturii ş.a.m.d., nu e suficient doar o lege să adopţi, trebuie să vedem pe cine vom pune în fruntea acestei instituţii.
Numirea guvernatorului Băncii Naţionale a fost un exemplu foarte pozitiv, dar el vine după ce a fost reconfirmat în funcţie şeful de la Curtea Supremă de Justiţie, lipsit totalmente cel puţin de inspiraţie, nu mai vorbesc de corectitudine şi vrea să arate o abordare diferită, înţelegând că totuşi acolo sunt probleme grave în sistem. După aproape o lună şi jumătate sau cât are noul guvern aş fi dorit să înţeleg mai multe.”
Europa Liberă: Două luni, de pe 20 ianuarie.
Iurie Leancă: „Şi nu doar eu, sunt convins că şi cei de la Bruxelles, ce au de gând să facă şi din ce moment încep să realizeze aceste acţiuni. Dacă vor face aceste lucruri, cred că se va deschide calea spre Occident. Deocamdată aţi văzut şi reportajele din timpul vizitei, am sesizat foarte mult scepticism, foarte multă nedorinţă. Şi ştiţi de ce mă tem eu foarte mult? Că noi, dacă vom tot ezita şi nu vom reuşi să venim foarte rapid nu doar cu idei, dar cu acţiuni, vom pierde chiar şi mica doză de simpatie pe care o avem. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Europa. Că sunt astăzi la Europa Liberă, ţinând cont de atentatele din capitala Europei, mă tem că va trebui să schimbăm denumirea în „Europa sub asediu”, „Europa speriată de teroare”. Eu mă tem că valul de refugiaţi, aceste acţiuni teroriste care, din păcate, se proliferează în inima Europei, vor face aşa, încât Uniunea Europeană, toată civilizaţia modernă, să se gândească la probleme de supravieţuire şi cu mult mai puţin la noi. Fiecare zi pierdută doar ne complică situaţia, riscăm să fim uitaţi, ignoraţi. Şi atunci, dacă vom fi lăsaţi noi de unii singuri cu problemele noastre, acest stat nu are nicio şansă de izbândă.”
Europa Liberă: Şi, pe acest fondal, tot mai multă lume zice că salvarea ar fi unirea cu România. Iar ceva mai devreme chiar vicepreşedintele Partidului Popular European din Moldova, domnul Eugen Carpov, colegul dumneavoastră din Parlament, zicea că nu este exclus că, dacă nu se găsesc forţe sănătoase să scoată Moldova din prăpastie, chiar această unire ar fi colacul de salvare.
Iurie Leancă: „Ceea ce a spus domnul Carpov, a zis că deocamdată mai avem încă această şansă să ne afirmăm ca un stat funcţional, unde cetăţeanul simplu se simte bine. Ceea ce a mai spus Eugen Carpov, că dacă clasa politică va falimenta, în crearea acestui model, atunci sigur că lumea se gândeşte la alternative. Şi care e alternativa cea mai fezabilă? Este unirea. Eu pornesc, încă o dată, de la ideea că avem această şansă, avem această posibilitate pe care trebuie să o valorificăm. Cât de rea nu a fost situaţia până la alegerile din 30 noiembrie, totuşi omul avea o speranţă. Da, se ştia că e sistemul corupt. Da, se ştia că se fură. Dar era o speranţă că vom merge pas cu pas înainte.”
Europa Liberă: Ultima şansă, dar paharul e plin.
Iurie Leancă: „Paharul e plin. Dar deocamdată cel puţin sondajele arată că 20% îşi doresc unirea cu România. Dar ce facem cu 80%? Lansăm un război civil? Doamne fereşte! Creăm probleme şi mai multe? Nu. Această tendinţă de creştere a adepţilor unirii trebuie să-i pună pe gânduri foarte serioase pe cei care şi-au asumat responsabilitatea guvernării ţării. Fiindcă dacă situaţia într-adevăr va stagna în continuare sau va degrada, o parte din lume va pleca, deşi mă tem că cei mai activi au cam plecat, iar cealaltă, care rămâne, va vrea schimbarea dramatică, nu aşa doar una cosmetică.”
