O delegație a mediatorilor și observatorilor în procesul de reglementare transnistreană se află zilele acestea în Republica Moldova pentru a discuta cu autoritățile de la Chișinău și administrația de la Tiraspol despre perspectivele reluării oficiale a negocierilor politice, blocate din vara anului 2014. Despre contextul acestei vizite și evoluțiile din zona reglementării transnistrene am discutat cu expertul Centrului analitic Politicon, Ion Tăbârță.
Europa Liberă: Credeți că este întâmplător faptul că exact în această perioadă când are loc vizita delegației mediatorilor și observatorilor în reglementarea transnistreană a avut loc și vizita lui Grigori Karasin, plecarea ministrului Galbur la Moscova pentru discuții cu Lavrov, au fost lansate mesajele lui Lavrov pe Transnistria? E o coincidență?
Ion Tăbârță: „Desigur că toate aceste evenimente au o conexiune între ele, ele nu sunt întâmplătoare. Ne uităm și la anumite evenimente regionale, din spațiul post-sovietic. Federația Rusă, după ce s-a retras din Siria, încearcă acum să forțeze anumite lucruri pe un teritoriu pe care îl consideră al său, dar pe care din anumite motive nu-l controlează în totalitate. Și aici mă refer la spațiul post-sovietic. Dacă e să ne uităm și la cele întâmplate și în Nagorno-Karabah, unde asistăm de fapt la o prelungire a epizodului din Siria sau un război indirect între Rusia și Turcia, la sigur că și conflictul transnistrean face parte din această resetare pe care încearcă Rusia să o facă spațiului post-sovietic.”
Europa Liberă: V-ați referit la acest conflict armat care a reizbucnit sâmbătă în Nagorno-Karabah. Din perspectiva securității regionale, credeți că Republica Moldova este ferită de o astfel de evoluție dramatică?
Ion Tăbârță: „Nici pe departe nu este ferită. Cu toate că la moment pare puțin probabilă declanșarea unui conflict militar aici, în regiunea transnistreană. Însă trebuie să ne uităm la faptul că Federația Rusă a încercat să continue sau să schimbe anumite lucruri într-o serie de conflicte în spațiul post-sovietic, rămase moștenire de la Uniunea Sovietică. Este suficient să ne uităm la Georgia în 2008, la Ucraina în 2014, acum acest conflict din Nagorno-Karabah… Desigur că Republica Moldova nu poate fi ferită de un astfel de pericol.
Și cred că tensionarea situației din spațiul transnistrean face parte din anumite planuri strategice pe care le are Federația Rusă în regiunea Odesa. Și aici ne referim desigur la ieșirile la gurile Dunării și la portul Odesa. Noi știm că au fost anumite încercări de a încuraja mișcări separatiste în Basarabia de Sud. Toate aceste lucruri desigur sunt luate în calcul prin prisma conflictului cu Tiraspolul. Tot aici pot fi menționate și evenimentele de la Comrat – ne aducem aminte acele referendumuri susținute de Rusia din 2014, mai nou și niște marșuri contra unirii și susținerii statalității…
Așa că Republica Moldova deloc nu poate să fie sigură de faptul că este într-o zonă a securității. Ba dimpotrivă, toată această activizare a Federației Ruse denotă faptul că Federația Rusă pregătește ceva aici. Ce anume – urmează să vedem.”
Europa Liberă: În acest context partenerii internaționali pot sprijini Republica Moldova? Și Guvernul de la Chișinău în ce măsură dă semnale că ar vrea să fie sprijinit de partenerii occidentali?
Ion Tăbârță: „Guvernul de la Chișinău mai degrabă încearcă să balanseze reieșind din anumite interese proprii, înguste, care țin mai degrabă de propriile interese decât de securitatea strategică a Republicii Moldova.
Referitor la partenerii internaționali, ne aducem aminte evenimentele din Ucraina, când NATO și SUA au forțat foarte mult întărind așa-numita axă strategică a flancului estic Varșovia-București-Istanbul. Probabil principala ripostă pe care poate să o aibă Federația Rusă în a-și țese anumite planuri aici, în sud-estul Europei, ține anume de riposta pe care va încerca să o dea NATO pentru a nu permite tensionarea situației în această regiune.”
