Consiliul Europei a decis să finanțeaze cu 20 de milioane de euro o nouă strategie pentru integrarea romilor. Însă documentul a fost contestat de cercetători specializați în studii privind comunitatea romă reuniți în așa numita „Rețea Academică Europeană pentru Studii privind Romii”. Într-o scrisoare deschisă adresată Secretarului General Thorbjor Jagland, experții arată că întreaga filozofie a Planului Tematic pentru Integrarea Romilor (denumirea completă a documentului) este greșită, câtă vreme „descrie romii ca fiind o minoritate având o predispoziție pentru căsătorii timpurii, violență, infracționalitate și cerșetorie”. Consiliul Europei a modificat între timp aspectele contestate de cercetători, arată într-un interviu cu Europa Liberă, Michael Guet, unul dintre experții care au lucrat la elaborarea strategiei. Figurile centrale ale noii abordări sunt femeile și noua generație de lideri, mai subliniază Guet, care face parte din echipa de consilieri a Secretarului General al Consiliului Europei pe problematica romilor.
Europa Liberă: Domnule Guet, înțeleg că noul plan de acțiune al Consiliului Europei pentru femeile de etnie romă mizează pe talentul antreprenorial al acestora.
Michael Guet: „Da, femeile de etnie romă stau in centrul Planului de acțiune adoptat de Consiliul Europei și Comitetul de Miniștri pentru perioada 2016-2019. Planul include acțiuni prin care să le facilităm femeilor de etnie romă accesul la justiție sau să le implicăm în guvernarea locală.”
Europa Liberă: 20 milioane de euro. Atât aveți la dispoziție pentru următorii patru ani. Cum aveți de gând să cheltuiți acești bani pentru a obține și rezultate, având în vedere că până acum, în ciuda milioanelor cheltuite, integrarea romilor nu s-a dovedit un succes.
Mihael Guet: „Acești bani includ pe lângă contribuția Consiliului Europei, o participare din partea Comisiei Europene și câteva contribuții voluntare din partea câtorva state membre. Ungaria deja a virat banii, așteptăm în săptămânile viitoare contribuțiile Germaniei și Finlandei. Cu acești bani vom finanța proiecte la nivel local, in comunitățile unde trăiesc romii, cum ar fi proiecte din cadrul programului ROMACT care presupun introducerea unor grupuri de mediatori in comunitățile de romi pentru a demara proiecte în interesul comunității respective. Unul dintre cele mai importante proiecte va fi să ajutăm femeile rome să aibă acces la justiție.”
Europa Liberă: Înțeleg că veți avea și un proiect pentru combaterea cerșetoriei. Doar în țările de baștină ale romilor sau în toate statele europene?
Mihael Guet: „Ne vom concentra pe toate cele 47 de state membre ale Consilului Europei, adica atât în statele de origine cât și in celealte unde se inregistrează acest fenomen. Deja ne ocupăm de ceva vreme de cerșitul pe străzi și căsătoriile timpurii iar ca parteneri am ales organizațiile de femei rome, care sunt cele ce pot aborda aceste probleme în cadrul comunităților. Vrem ca și în comunitățile rome să se respecte drepturile omului, iar acest lucru trebuie făcut impreună cu oamenii din această comunitate. Aceasta este valoarea acestui program, căci nu e vorba de politici care sunt făcute de functionari intr-un birou, ci în strânsă colaborare cu romii, croite pe nevoile lor. Cum spuneam, proiectele privind ceșetoria vor avea loc și in țările de destinație, unde va fi mai dificil pentru că avem de luptat cu o serie de preconcepții. Lumea crede că majoritatea romilor se ocupă cu cerșetoria, ceea ce este fals.”
Europa Liberă: În România, dar și în alte câteva țări (Lituania, Bulgaria, Italia și Grecia) veți oferi o serie de noi servicii romilor. Despre ce este vorba?
Mihael Guet: „Vom înființa centre de consultanță juridică, unde femeile rome vor primi informații despre drepturile lor, ce instituții le pot ajuta dacă sunt victime ale discriminării, căci din practică știm că de regulă romii nu reclamă aceste lucruri, deși sunt cea mai discriminată minoritate din Europa. Se știe că romii nu prea au încredere în instituțiile statului, în poliție, și acesta este motivul pentru care în aceste centre vor exista avocați care să îi reprezinte atunci când este cazul.”
Europa Liberă: Mizați, din ce înțeleg, pe spiritul antreprenorial al romilor, si mai ales al femeilor rome. Le veți invăța pe femeile rome cum sa isi deschidă și să conducă o afacere, din ce inteleg.
Mihael Guet: „Acest proiect a pornit de la observația că romii, in general, si femeile in particular, se simt in elementul lor in lumea afacerilor. În unele state au fost oferite microcredite romilor care au dorit să își deschidă afaceri. Multe dintre acestea erau legate de universul lor cultural, fie ca vorbim de imbracaminte sau de restaurante cu specific roma. Ce am observat este că romii se bucură de microcredite, si nu asa cum se crede, ca se feresc sa împrumute bani de la bancă.”
Europa Liberă: Așadar, vă concentrați pe femeile rome, considerându-le motoarele acestor comunități.
Mihael Guet: „Da, femeile rome sunt in centrul acestor proiecte. Foarte multe sunt deja implicate in comunități din postura de mediator. La fiecare doi ani organizăm cu și pentru aceste femei Conferința Internațională a Femeilor Rome, și încercăm să găsim impreună soluții pentru combaterea cerșetoriei, a căsătoriilor timpurii, dar și pentru stimularea participarii lor în viața politică, căci comunitățile rome au nevoie de lideri puternici.”
Europa Liberă: Voi continua ideea Dvs. si vă voi intreba cum veți reuși să ajutați romii să găsească sau să crească liderii de care au nevoie?
Mihael Guet: „Noi am acumulat deja o experiență serioasă în colaborarea cu organizațiile neguvernamentale ale romilor. Ne întâlnim de două ori pe an pentru a discuta problemele care sunt de rezolvat iar acum prioritatea noastră sunt femeile si tinerii. Din rândul acestora credem că trebuie să apară liderii romi. Cu satisfactie spun că de curând două organizatii de femei rome (Rețeaua Internațională a Femeilor Rome și Phenjalipe Romani Women) s-au unit constituind o organizatie mai mare si mai puternica: „International Roma Women's Network-Phenjalipe" sau IRWN-Phenjalipe (phenjalipe înseamnă „frăție” în limba romani). Astfel, femeile rome vor vorbi pe o singură voce si vor fi un partener de incredere pentru COE, Comisia Europeana si guvernele nationale, pentru promovarea si apărarea intereselor comunitatilor de romi.”
