Parlamentul a aprobat în prima lectură un nou statut al municipiului Chișinău. Liberalii care l-au propus spun că acesta are scopul să delimiteze mai clar atribuțiile primarului capitalei și Consiliului Municipal și să prevină blocajele. Socialiștii care au un număr mare de consilieri municipali au spus că proiectul i-ar oferi împuterniciri exagerate primarului, liberalul, Dorin Chirtoacă. Dezbaterile vor mai continua în lectura a doua, dar la votul de astăzi proiectul liberalilor lui Mihai Ghimpu a fost sprijinit de majoritatea parlamentară dominată de Partidul Democrat.
Dorinţa primarului capitalei Dorin Chirtoacă de a-şi spori împuternicirile este mai veche, dar abia această majoritate parlamentară pare dispusă să i-o satisfacă.
Proiectul liberalilor care i-ar da puteri mai mari la numirea sau demiterea vice-primarilor, pretorilor şi şefilor de subdiviziuni, precum şi la gestionarea patrimoniului municipal nu a întâmpinat astăzi opunere decât din partea opoziţiei.
După explozia cu victime a unei butelii de gaz într-o cantină din Piaţa centrală – întreprindere gestionată de municipalitate - consiliul municipal al capitalei a demis un pretor şi doi şefi de direcţie, iar nu demult l-a suspendat din funcţie, pe perioada unei anchete, şi pe şeful de la sănătate, liberal de frunte, Mihai Moldoveanu.
Toţi, însă, au continuat să-şi exercite atribuţiile.
Între primarul Dorin Chirtoacă şi consiliul municipal Chişinău există de mai multă vreme o dispută despre cine ar avea ultimul cuvânt de spus în astfel de situaţii. Ca şi în procedura de numire a vice-primarilor de exemplu, actualii de pildă fiind din acest motiv în funcţie tocmai din 2007. Disensiunile dintre primar şi consiliu au atins însă cote maxime în ultimele luni, după ce majoritatea proeuropeană din forumul local s-a destrămat, lăsându-l pe primarul liberal fără sprijin politic.
Proiectul votat vineri în primă lectură ar urma, potrivit liberalilor, să înlăture nepotrivirile legale care stau la baza acestei dispute.
Numai că toate modificările prevăzute sunt în mod nejustificat în favoarea primarului, afirmă formaţiunea socialiştilor care deţine cele mai multe, 19 din 51, fotolii de consilieri locali.
Socialistul Igor Batrâncea:
„Adevărata miză a acestui proiect este limitarea atribuţiilor consiliului. Şi vă dau doar un exemplu: primarul doar va înştiinţa consiliul referitor la numirea în funcţie a viceprimarilor, pretorilor, şefilor de direcţii. De fapt, cedaţi capitala clanului Ghimpu şi Chirtoacă şi intereselor lor financiare. Dle Candu, iar dvs. l-aţi salvat pe Drăguţanu, un nepot al lui Ghimpu, iar acum salvaţi un alt nepot al lui. Este un proiect abuziv pe care, dacă va fi adoptat, îl vom contesta la CC. ”
Formaţiunea lui Iurie Leancă, care are şi ea cinci fotolii de consilieri în consiliul Chişinăului, şi care are un propriu proiect de statut al capitalei, a criticat şi ea, prin vocea deputatului Eugen Carpov, proiectul liberalilor:
„Constatăm multiple elemente care contravin practicilor internaţionale. Primarul nu poate fi organ executiv al administraţiei publice locale. Prin administraţie locală se înţelege şi primarul, şi consiliul. El nu poate să-și fie sieşi putere executivă. Este dovadă de nihilism politic şi rea-voinţă. Autorii de fapt au redus deliberat puterea consiliului. ”
În sfârşit, cele mai importante critici ale liberal-democraţilor ţin de faptul că proiectul liberalilor nu reflectă prevederile unei legi mai proaspete, din 2008, care obligă autorităţile locale să nu facă angajări decât prin concurs.
Liberal-democratul George Mocanu:
„Legea într-adevăr spune că primarul trebuie să numească şefii de subdiviziuni. Doar că mai avem o lege, din 2008, care spune că totul trebuie să fie prin concurs. Trebuie ca și aceatsă lege să fie aplicată.”
Apărându-şi propunerea, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a insistat că ea nu face decât să ofere primarului capitalei puteri similare celor de care se bucură edilii tuturor localităţilor şi de care acesta ar fi fost lipsit prin rea-voinţa de partidele de la guvernare, care mereu au dorit să controleze capitala prin deputaţii lor locali:
„Dorin Chirtoacă are votul cetăţenilor. Iar voi, socialiştii, vreţi ca capitala să fie condusă de mama Ceban şi feciorul Vanea (Eugenia Ceban şi Ion Ceban, consilieri socialişti). Aşa ceva nu o să vă permitem. Într-un stat democratic funcţionează legea. Vreţi, nu vreţi, o să vă conformaţi cu ea.”
În ce au dreptate liberalii e că, printr-o lege din 2006, primarii altor localităţi au obţinut într-adevăr puterea de a-şi numi subalternii, o putere care în cazul capitalei e reglementată de o normă specială, diferit.
Liberalii pretind că propunerea lor îl va scoate din „moarte clinică” pe primarul Dorin Chirtoacă.
Problema e că acet proiect pare ar veni în contradicţie cu cel puţin o normă internaţională în materie de administrare publică locală.
Carta europeană a autonomiei locale interzice, bunăoară, limitarea competenţelor unui ales local în timpul unui mandat deja început.
