La conferința de securitate de la Bratislava, Globsec 2016, ce s-a desfășurat vineri, 15 aprilie, atât Germania, cât și Statele Unite, au respins cererea ministrului polonez de Externe ca NATO să creeze noi baze militare în Polonia, pentru a-și demonstra, astfel, hotărârea de a apăra partea estică a Alianței. La aceeași conferință, ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a insistat că anexarea „brutală” a Crimeei de către Rusia a fost momentul în care Moscova a „părăsit” unilateral acordul din 1997 încheiat cu NATO, privind echilibrul de forțe în Europa.
Despre concluziile reuniunii pe teme de securitate, corespondentul Europei Libere, Robert Coalson, a stat de vorbă cu Edward Lucas, prim vicepreședinte al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA):
Edward Lucas: „Europenii nu se pot aștepta că Statele Unite, care au mai puțină populație și un PIB mai mic decât în Europa, să fie în continuare un partener financiar „fără limite” în procesul de apărare a Europei. Am văzut un răspuns lăudabil din partea Congresului SUA care acceptat să majoreze cu câteva miliarde de dolari bugetul pentru apărare. Însă Statele Unite nu vor plăti în plus pentru bazele militare permanente în țările din flancul estic al Alianței, în timp ce în America se închid baze și acolo se votează. Cred că Summitul NATO de la Varșovia, programat pentru luna iulie, va produce rezultate. Se va decide o rotație de trupe militare din diverse state, care vor veni în regiune și cred că se va decide ca Statul Major al forței de reacție rapidă să fie în Polonia.”
Europa Liberă: Ați sesizat o viziune comună în ceea ce privește percepția Uniunii Europene față de „provocările” venite din partea Federației Ruse?
Edward Lucas: „Cred că majoritatea celor care au participat la Globsec împărtășesc această viziune. Pe de altă parte, cred că tot mai mulți realizează că statele din Europa Centrală sunt mult mai preocupate de problema migrației, decât de Putin. În Slovacia, de exemplu, mulți tineri și-au dat votul pentru un partid cu viziuni pro-Kremlin. Cred că de peste 20 de ani comunitatea euro-atlantică a cam ignorat opinia publică, or, nu mai este cazul.”
Europa Liberă: Dacă ne uităm la regiunea Mării Negre și cea a Mării Baltice, sunt îngrijorări în privința securității în aceste zone?
Edward Lucas: „Nu s-a discutat prea mult despre statele Baltice. Desigur, sunt îngrijorări în privința ultimelor incidente care au implicat avioane rusești și militari americani (Pentagonul a informat sâmbătă, 16 aprilie, că un avion militar american de recunoaștere a fost interceptat „în mod periculos și neprofesionist" de un avion de vânătoare rus în cursul unui zbor de rutină în spațiul aerian internațional de deasupra Mării Baltice n.a.) Kaliningradul continuă să fie un subiect dificil pentru alilați.
Însă, cele mai mari îngrijorări sunt legate de Turcia și tot mai mulți se întreabă dacă se mai poate miza pe Turcia în calitate de membru NATO? Sunt multe îngrijorări față de situația din Republică Moldova și Georgia. Senzația generală e că arhitectura securității în zona Mării Negre nu este prea solidă. S-a discutat mai puțin despre situația din Ucraina pentru că la Kiev a fost instalat un nou Guvern, însă mulți s-au întrebat cum continuăm să susținem autoritățile ucrainene, dacă executivul pare să fi rămas tot în mânile oligarhilor?”
Europa Liberă: Și.. s-a ajuns la vreo concluzie despre ce se poate face pentru a întări arhitectura securității în zona Mării Negre? Sau oamenii, pur și simplu, au ridicat din umeri?
Edward Lucas: „Nu au ridicat din umeri însă problema este una dificilă. Cred că trebuie să limităm în general posibilitatea de acțiune a Rusiei. Dacă putem arăta Rusiei cum poate reacționa Occidentul, acest lucru probabil va scădea și temperatura în regiunea Mării Negre. Însă sunt probleme care nu sunt legate de Kremlin, mă refer la conflictul azero-armean din Nagorno-Karabah, unde luptele s-au oprit. În mare parte, conflictul e unul local, cu motivație locală. Este foarte greu să porți discuții în acest moment cu guvernul de la Ankara, care pare să aibă altfel de viziuni.
De asemenea, la Globsec s-a discutat despre Siria, pot spune că s-a discutat de dimineață până seara acest subiect, or, îngrijorarea țărilor aflate la granița NATO are legătură și cu valul de migranți care vin în Europa. Securitatea statelor din Europa Centrală este afectată de acest lucru.”
Europa Liberă: Și... cu ce senzație ați rămas? Situația este una pesimistă sau se vede, totuși, luminița de la capătul tunelului?
Edward Lucas: „Cred că, pe termen scurt, s-au întâmplat multe lucruri bune. De exemplu, există o conștientizare și o îngrijorare în privința propagandei rusești. Europa a devenit mai responsabilă în a-și îmbunătăți comunicarea și a combate informația inexactă. În urmă cu câțiva ani acest subiect nu se afla pe agendă.
De asemenea, s-a îmbunătățit considerabil situația în ce privește securitatea energetică și diversificarea energetică. De-a lungul anilor s-a îmbunătățit și securitatea militară.
Însă, ce mă îngrijorează pe mine, sunt amenințările pe termen lung, mă refer la populismul fragil care cuprinde Europa de Est și Vest. Oamenii nu mai au încredere în elite și sunt îngrijorați de stagnarea nivelului de trai, se simt în nesiguranță din cauza valului de migranți cu care se confruntă Europa.
De asemenea, mă îngrijorează și viitorul NATO, or, republicanul Donald Trump și democratul Benny Sanders declară că sunt gata să pună capăt acestei alianțe. Desigur, nu cred că vor putea, însă, vedem că mulți americani nu mai văd securitatea Europei ca problema lor. Uniunea Europeană ar trebui să fie îngrijorată de acest lucru. Nu sunt pesimist, însă sunt îngrijorat.”
