Un amplu sondaj de opinie, realizat sub auspiciile Institutului de Politici Publice în Autonomia Gagauz Yeri şi în raionul Taraclia, populat preponderent de etnici bulgari, arată tabloul la zi al integrării populaţiei din aceste două zone în societatea Republicii Moldova. Cât de surprinzător sau firesc poate fi considerat după aproape 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova?
O convorbire cu analistul politic Oazu Nantoi, director de programe la IPP.
Europa Liberă: Un sondaj de opinie realizat sub auspiciile IPP în raionul Taraclia şi în Autonomia Gagauz Yeri. Aţi prezentat ieri rezultatele acestui sondaj la Comrat. Dacă ar fi să scoateți în prim plan cele mai relevante două-trei rezultate ale acestui sondaj, deși sondajul în sine cap coadă prezintă potrivit mai multor aprecieri lucruri extrem de interesante și instructive poate, dacă ar fi să alegeți totuşi două-trei, ce ați spune în primul rând?
Oazu Nantoi: „Acest sondaj este realizat în cadrul proiectului care este intitulat „Moldova între Est și Vest - viziune din Autonomia Găgăuză și raionul Taraclia”. Prin urmare, noi am studiat cum cetățenii noștri, concetățenii noștri din zona de sud a Republicii Moldova reacționează la provocările externe și la situația internă din Republica Moldova.
Acest proiect este finanțat de Ambasada Olandei de la București, iar sondajul propriu-zis a fost realizat de compania „CBS-AXA”. Vreau să subliniez că acest sondaj este o continuare a proiectului realizat de noi în anul 2011 și, spre regret, acest sondaj demonstrează că problema reintegrării societății Republicii Moldova în baza criteriului de cetățenie încă nici pe de parte nu este soluționată.
Concetățenii noștri, în funcție de zona geografică, de limba vorbită, au
Dacă în restul teritoriului Republicii Moldova ponderea limbii rusești scade, în zona de sud populația crede în mass-media din Federația Rusă...
niște viziuni să spunem așa foarte specifice în ceea ce privește problemele Republicii Moldova și factorii externi. Se observă un fenomen - ieri în cadrul prezentării s-a subliniat acest lucru - dacă în restul teritoriului Republicii Moldova ponderea limbii rusești scade și lumea tot mai mult caută informații în limba română, în zona de sud populația crede în mass-media din Federația Rusă. Și, respectiv, aceasta are un impact în opinia noastră destul de grav, deoarece se creează două comunități care trăiesc în două lumi paralele.
În situația când Republica Moldova se confruntă și ea cu aceleași provocări din exterior, aceasta poate să aibă un impact grav asupra țării noastre. Vreau să subliniez că scopul acestui studiu nu este de a provocă panică sau nu știu ce, ideea acestui studiu este ca el să fie pus pe masa factorilor de decizie, a politicienilor noștri, jurnaliștilor pentru ca noi, în comun, să mișcăm carul din loc în ceea ce privește ruperea din trecut și consolidarea națiunii civice moldovenești. Să vedem care va fi impactul acestui studiu, deoarece prezentarea urmează să aibă loc și la Taraclia și, respectiv, la Chișinău.”
Europa Liberă: O precizare doar: acest decalaj se agravează după ultima cercetare sociologică de care vorbeați că s-ar fi făcut în anul 2011?
Oazu Nantoi: „Sub unele aspecte se observă o conservare a situației, de exemplu când peste 80% din cei chestionați consideră că copii lor urmează să studieze în limba rusă și copii lor trebuie să plece în Rusia etc. Sigur că noi am întrebat, de exemplu, atitudinea față de protestele de la Chișinău - protestele de la Chișinău au fost susținute masiv. Însă se observă o stratificare foarte clară: în zona de sud sunt susținute protestele lansate de așa zisele partide de stânga moldovenească, pe când protestele susținute de Platforma „DA” sunt susținute mult mai slab. Și dacă noi vorbim despre fenomenul unionismului aici în Republica Moldova, apoi cum am glumit noi, în zona de sud unionismul este mult mai pronunțat în versiunea locală și anume peste 30% consideră că Republica Moldova trebuie să fie în componența Rusiei - așa arată situația.
Firește că noi am întrebat și despre aprecierea situației din Ucraina, evenimentelor din Ucraina și aici repet, impactul propagandei rusești este foarte grav. Majoritatea dominantă consideră că Crimeea a intrat în componența Rusiei pe cale perfect legală, consideră că în Ucraina a
Criza politica din Republica Moldova se răsfrânge și asupra zonei de sud care devine mult mai vulnerabilă în raport cu propaganda din exterior...
avut loc o lovitură de stat fascistă etc. Respectiv, circa 25% au auzit despre ideea Republicii Bugeac și au o atitudine pozitivă față de această ideea. Vreau să precizez, Republica Bugeac asta e ideea care a fost vehiculată de crearea așa zisei republici dintre bulgarii și găgăuzii din zona de sud a Republicii Moldova și din regiunea Odesa. Se presupune ruinarea ambelor state. Și în mentalitatea colectivă există și proiectul Novorosia, ceea ce este drept e cu o pondere mai mică decât Republica Bugeac. Dar oricum este evident că criza politica din Republica Moldova se răsfrânge și asupra zonei de sud care devine mult mai vulnerabilă în raport cu propaganda din exterior.”
Europa Liberă: Să ne mai uităm pe aceste rezultate: circa 65% din respondenţii acestor regiuni consideră Moldova ca făcând parte din aşa-numita „lume rusă”, circa 34% văd viitorul Republicii Moldova în componenţa Rusiei, faţă de doar vreo 4% care o văd în UE. Trebuie să înţelegem că – aşa cum stau lucrurile acum – populaţia acestor entităţi este „irecuperabilă” pentru orice idee de integrare europeană?
Oazu Nantoi: „Firește că nu. Dat fiind faptul că este absolut evident că populația din zona de sud a Republicii Moldova nu are nimic împotrivă ca copii și nepoții lor să înceapă a studia aprofundat, cum numim noi în sondaj limba de stat. În sondaj este și întrebarea, pe care am propus-o eu: este important pentru voi denumirea limbii sau nu? Și aproape 80% susțin categoric că limba trebuie să fie moldovenească. Dar, totodată, ei nu se opun ideii ca copii și nepoții lor să studieze aprofundat limba de stat și, respectiv, limba găgăuză sau limba bulgară. Însă noi vedem că puterea centrală de la Chișinău timp de un sfert de secol a tratat cu nepăsare această problemă și s-a creat această enclavă care percepe realitățile în limba rusă. Dacă Chișinăul ar fi avut o politică mult mai proactivă în ceea ce privește integrarea minorităților, sigur că ar fi fost și alte realități în ceea ce privește atitudinea față de această dilemă moldovenească: Uniunea Europeană - Uniunea Eurasiatică.”
Europa Liberă: După aproape 25 de ani de la proclamarea independenţei, dle Nantoi, cum se văd în acest sondaj și din punctul Dvs. de vedere, cum se văd performanţele „Centrului”, guvernărilor centrale sub aspectul reducerii contrastelor de tot felul dintre populaţia de etnie găgăuză şi bulgară, pe de o parte, şi majoritatea populaţiei titulare?
Oazu Nantoi: „Clivajele etno-lingvistice, spre regret, la noi în Republica Moldova sunt doar aprofundate de politicienii noștri de la centru. Eu vă aduc doar un simplu exemplu: la 27 martie se proclamă Sfatul Țării numărul 2, iar la 2 aprilie la Comrat a demarat deja marșul în susținerea statalității Republicii Moldova cu mesaje xenofobe, antiromânești. Și asta este realitatea tristă că puterea noastră centrală, politicienii totdeauna au fost preocupați de conservarea acestor clivaje etno-lingvistice în scopul accederii la putere. Și asta în condițiile când Rusia a atacat Ucraina, în condițiile când Republica Moldova este subiectul unui război informațional masiv din partea Federației Ruse - sigur că aceasta devine un pericol real în adrese statalității. Însă deocamdată, cel puțin la nivelul puterii centrale, nu ai la cine apela, deoarece vreau să subliniez că studiul pe care noi l-am prezentat ieri la Comrat este o continuare a studiului realizat de noi la finele anului 2011 și care a fost prezentat și la Comrat și la Chișinău.”
Europa Liberă: Și nimic nu s-a întâmplat?
Oazu Nantoi: „Spre regret, politicienii noștri cu interes răsfoiesc studiile noastre, dar apoi revin la ale lor.”
Europa Liberă: Totuşi, problemele care îngrijorează cel mai mult populaţia din cele două regiuni sunt preţurile, şomajul şi sărăcia. Urmează viitorul copiilor şi corupţia etc. Credeţi că o stare de mai bine, de prosperitate, siguranţă ar fi schimbat vederile acestor cetăţeni ai Republicii Moldova?
Oazu Nantoi: „Eu totuși sunt convins că este nevoie de politici de consolidare a națiunii civice moldovenești, inclusiv prin integrarea minorităților. Dar sunt de acord că proiectul statalității Republicii Moldova are nevoie de un precedent de succes, de ceva pozitiv.
De exemplu, doamna Irina Vlah (n.r. - guvernatorul autonomiei găgăuze) s-a interesat de ce în răspunsuri nu figurează niște aspecte care o preocupau pe dumneaei, la ce noi i-am răspuns: stimată doamnă, sondajul demonstrează că oamenii sunt preocupați de prețuri, de sărăcie, de șomaj, de viitorul copiilor – asta este realitatea. Și sigur că dacă statul Republica Moldova ar fi fost un stat care ar fi funcțional și care ar fi asigurat, inclusiv creșterea economică oamenii mai puțin ar fi fost vulnerabili în raport cu propaganda din exterior și cu manipulațiile partidelor pe interior. Însă noi am moștenit din trecutul sovietic asemenea probleme care deocamdată politicienii noștri fie nu le înțeleg, fie în mod conștient le exploatează pentru a se menține la putere.
Din această cauză la noi și în Republica Moldova se atestă această schemă când vin partide de dreapta, care nu-s partide de dreapta în sensul european al cuvântului, și partide de stânga, care nu-s partide stânga, dar ele exploatează trecutul.”
Europa Liberă: O ultimă precizare, dle Nantoi: va fi acest studiu publicat, prezentat și la Chișinău unde ar putea fi citit de oricine?
Oazu Nantoi: „Deocamdată noi încă nu am decis asupra datei prezentării la Chișinău, așteptăm să treacă sărbătorile. Însă acest studiu va fi accesibil probabil chiar din ziua de azi pe site-ul Institutului de Politici Publice, ipp.md.”
