Grădinița din satul Ciumai, raionul Taraclia s-a alăturat celor peste 160 de instituții publice care s-au conectat la sisteme de încălzire pe bază de biomasă. Anterior și școala profesională din localitate a renunțat la încălzire cu gaze naturale în favoarea biomasei. Ambele proiecte au fost finanțate de Uniunea Europeană, din cei peste 130 de mii de euro, 15 mii fiind contribuția comunității. Tamara Grejdeanu a asistat la inaugurarea centralei de la grădiniță și relatează:
Copiii de la grădinița din Ciumai sunt prea mici ca să înțeleagă ce înseamnă biomasa, dar își pot da lesne seama că sălile de joc și dormitoarele au devenit mai bine încălzite. După ce că a obținut condiții mult mai confortabile, administrația a reușit să mai și facă economii. Dar reușita inițiativei de reutilare nu se reduce doar la economia de bani. Punerea în aplicare a proiectului a mobilizat părinții și alți săteni. Ei s-au convins ce avantaje neîndoielnice apar atunci când renunți la combustibilul tradițional, îmi spune directoarea grădiniței, Inga Ropot. După ce primăria a adus partea sa de contribuție financiară, părinții au suflecat mânecile și au participat la efectuarea lucrărilor:
„O parte din contribuția părinților a constat în amenajarea spațiului pentru depozitarea biomasei. Avem un depozit vechi, ei au schimbat acoperișul, au reparat pereții și interiorul. Părinții sunt gata să participe oricând, ei sunt obișnuiți cu o astfel de implicare pentru că practic în fiecare an avem de realizat vreun proiect. Ei înțeleg că este pentru binele copiilor și a comunității, pentru că ce se face, nu-i doar pentru un an, de asta acceptă cu ușurință să vină și să ajute.”
Astăzi în curtea grădiniței n-a mai rămas nimic din vechea centrala. La prima vedere, totul pare sofisticat, zeci de butoane și indicatoare de temperatură, nu este însă și impresia operatorului. După ce a muncit 6 ani la centrala veche cu cărbune, acum se arată încântat de felul cum arată locul său de muncă:
„E mai ușor de lucrat acum, uitați-vă ce curățenie e aici. Nu e ca înainte, trebuia să car saci și saci cu cărbune aici, e cu totul alt nivel. Iar lucrul îl voi deprinde, nu este nimic complicat, totul este electronic și mai ales după atâția ani de muncă, cred că voi deprinde totul. Tehnica securității o cunosc deja, apoi, în fiecare an operatorii trec o etapă de verificare, confirmăm faptul că știm bine acest lucru.”
În ultimii șase ani, din fonduri europene la Ciumai au fost realizate lucrări de reparație, termoizolare, a fost deschis un centru pentru copiii cu nevoi speciale, care la fel se află în incinta grădiniței. Tatiana Țurcan, primărița comunei Vinogradovca, din care face parte și Ciumaiul crede că fiind în schimbare, satul nu-și va pierde localnicii.
În opinia sa, răspândirea încălzirii cu energie verde înseamnă noi locuri de muncă și afaceri în teritoriu. Pentru că, spune ea, este suficientă materie primă, deșeuri agricole și vegetale, din care poate fi produsă biomasă:
„Noi aici avem viță de vie, avem livezi și după tăiere este materie primă care astăzi se folosește la producerea peletelor. Producem și floarea-soarelui, deci avem materie primă care poate fi folosită. Ne gândim că având acest potențial, ar putea fi deschisă și o întreprindere de deschidere a peletelor.”
Reducerea importului de energie, argumentul pe care îl scot în față de fiecare dată donatorii, devine o preocupare vitală a administrațiilor locale, dar și a gospodăriilor casnice. Poate mai timidă decât și-ar dori promotorii tehnologii. Experiența celor care deja le-au aplicat este cea mai convingătoare. În doar cinci ani, 2011-2016, consumul de energie regenerabilă în Republica Moldova a atins cota de 13 la sută. Iar inițiativele pozitive de acest fel, remarcă cei implicați în proiect, se răspândesc prin comparație și beneficii evidente. E și cazul grădiniței din Ciumai, care a mers pe urmele Școlii profesionale din localitate, conectată la încălzirea pe biomasă acum doi ani.
