Începând încă din decembrie, un grup de părinţi s-a organizat şi a trimis necontenit petiţii instituţiilor statului în care s-a plâns pe calitatea alimentelor din grădiniţe. Şi a obţinut o mică victorie – un ordin semnat de ministra sănătăţii interzice consumul de produse din carne ce conţin aditivi alimentari în grădiniţe şi şcoli. Discutăm astăzi acest caz fericit de implicare civică cu unul dintre aceşti părinţi, Ala Revenco.
Europa Liberă: Întâi de toate, v-aș ruga să ne povestiți cum s-a întâmplat că v-ați putut organiza și ați putut pune presiune pe instituțiile statului să intervină în calitatea alimentației din grădinițe?
Ala Revenco: „Ne-am organizat datorită rețelelor de socializare. La mijlocul lunii decembrie am format un grup pe rețelele de socializare - Grupul părinților solidari - și am început să atragem mame, părinți care nu sunt mulțumiți de situația din grădinițe, părinți care ar vrea ceva să îmbunătățească în școli, în sistemul educațional. Am inițiat o discuție referitor la primii pași, care ar fi cea mai stringentă problemă și părinții au ridicat subiectul alimentației în grădinițe. Am discutat careva subiecte, s-au postat careva meniuri din grădinițe și tocmai după ce ne-am convins că lucrurile stau anume așa, ca rezultat la jumătatea lunii februarie am inițiat o petiție pe care am postat-o pe site-ul Petiție on-line. Am strâns timp de o săptămână 1600 de semnături și la 1 martie am depus-o la Direcția Generală Educație, Tineret și Sport. Totodată această petiție a circulat și pe rețelele de socializare, oamenii s-au mobilizat, au început a comenta și, respectiv, în premieră problema a ieșit la un nivel mai înalt de discuții.”
Europa Liberă: Cât de mulţumită/mulțumiți sunteţi acum, iată, când un ordin semnat de ministra sănătăţii interzice consumul de produse din carne procesată, carne care conţine aditivi alimentari în instituțiile școlare și preșcolare?
Ala Revenco: „Suntem foarte mulțumiți și chiar nu ne-am așteptat la o reacție atât de rapidă din partea Ministerului. La nivel de municipiu am întâlnit foarte multă rezistență, fiindcă au mai fost petiții anterioare încă din luna noiembrie care au fost inițiate de un grup mai mic de părinți, dar nu au dat rezultate. Li s-au dat răspunsuri formale, s-au dat răspunsuri despre cadrul legislativ și se motiva foarte mult cu faptul că părinții își doresc acești crenvurști în grădinițe. Și asta era argumentarea de bază - copii acasă mănâncă crenvurști și părinții vor ca să mănânce și la grădiniță. Și din cauza asta ne-a mulțumit foarte mult situația de ieri, chiar nu ne-am așteptat că va fi semnat acest ordin. Și desigur sperăm ca pe viitor să nu mai apară astfel de situații, să nu fie anulat acest ordin, să nu fie interpretări a acestui ordin așa cum de obicei se face la noi în țară.”
Europa Liberă: Ministerul Sănătăţii a stabilit în urma unei analize, pe care bănuiesc că a făcut-o tot urmare a acestor petiții, că la fel se face exces de făinoase şi zahăr în grădiniţe. În acest caz, există vreo cale de intervenţie?
Ala Revenco: „După acest caz, chiar dna ministra a spus ieri că vor fi reexaminate meniurile. Timp de două luni urmează să fie aprobat un nou meniu model care se dorește să fie standardizat pe țară. Adică copii din grădinițe, de exemplu, mănâncă același meniu luni de zile. Într-adevăr la moment normele de pâine, de zahăr, de crupe sunt foarte exagerate, chiar normele legal stabilite sunt foarte mari. Ele sunt venite din perioada sovietică, cel puțin în timp de 30 de ani ele nu au suferit nicio modificare și ele nu corespund calității produselor de astăzi: acea făina albă pe care noi o avem, acel zahăr rafinat. Vă imaginați că în grădinița din oraș care activează 12 ore pe zi, de la 7 dimineață până la 7 seara pe parcursul zilei un copil primește 11 lingurițe de zahăr (55gr) - este o cantitate excesiv de mare. De exemplu, eu acasă nici 2 lingurițe de zahăr pe zi nu le folosesc.”
Europa Liberă: Tot Ministerul Sănătăţii spune în analiza sa că sănătatea copiilor a devenit tot mai precară în ultimii 5 ani pe care i-a analizat, bolile aparatului digestiv ar fi cele mai frecvente printre copiii de grădiniţă. Credeţi că cineva ar trebui să răspundă pentru asta?
Ala Revenco: „Nu ar fi rău. Nu știu dacă va suporta cineva consecințele pentru includerea crenvurștilor. Aceasta a fost o mare greșeală și o includere foarte insistentă. Eu am studiat majoritatea documentelor legislative, recomandări metodice și ele nu figurează în aceste recomandări. Sunt foarte multe alternative pentru o hrană sănătoasă, de exemplu, carnea de pui, carnea de vițel, carnea de curcan. S-a insistat pe crenvurști care din toate punctele de vedere prezintă dezavantaj în meniul copiilor punând în pericol sănătatea copiilor. Și am vrea ca, cel puțin acele persoane care au insistat pe includerea crenvurștilor în meniu să fie chemate și întrebate, să argumenteze această poziție, să fie avizate, să fie mai atente pe viitor la ceea ce includ în meniul copiilor.”
Europa Liberă: Cum poate fi protejată, la părerea Dvs., în continuare sănătatea copiilor în instituţiile preşcolare, şcolare? Ce ar trebui să facă autorităţile ca toată lumea să fie mulţumită și copiii sănătoși?
Ala Revenco: „În primul rând cred că aici trebuie să se implice părinții. Să afle mai multe despre un mod sănătos de viață, despre o alimentație sănătoasă, să-și închipuie acel meniu care este afișat pe perete cât de mult corespunde alimentației sănătoase. Chiar și meniurile model precedente pe care le-am avut în recomandările metodice și care acum sunt valabile, ele nu sunt rele, dar cu părere de rău ele nu sunt respectate.
Mulți părinții, însă cred că situația e bună, copilul a mâncat terci dimineața, a mâncat terci la amiază și seara, el a fost hrănit, el a fost sătul și e foarte bine, dar impactul acestui mod de alimentație nu se vede imediat. A doua problemă care ar fi este suportul financiar care să acopere norma fiziologică de consum a copilului pe zi, căci una din izvoarele acestei probleme este și neajunsul de finanțarea. Fiindcă din cauza lipsei de bani se dă ceea ce este mai ieftin pentru copii și li se spune încadrați-vă în acești 18,70 lei care la moment este norma bănească și, respectiv, fiecare iese din situație cum poate. Organele abilitate au închis ochii, fiindcă nu vor sau nu pot să dea o finanțare mai mare - și avem situația respectivă.”
Europa Liberă: Dna Revenco, cum credeți: poate fi izbânda voastră un punct de plecare pentru îmbunătățirea alimentației în școli și universități sau poate grupul Dvs. de părinți va continua să existe și va veni cu noi inițiative?
Ala Revenco: „Grupul nostru desigur va continua să existe. Avem mai multe obiective, însă mai mult suntem axați totuși pe grădinițe și pe școli. Din ce considerente ne axăm pe grădinițe? În grădiniță copilul se afla 70% din timpul de lucru al săptămânii și practic alimentația pe care o primește în grădiniță este foarte importantă pentru sănătatea lui. Puțin ce putem corecta acasă în două trei ore rămase până la somn din momentul de când copilul este luat de la grădiniță și până îl ducem la culcare. Din acest motiv este importantă grădinița și sunt importante clasele primare.
Clasele mari la fel sunt importante, însă aici copilul are opțiuni: poate să i-a prânzul la școală sau poate să mănânce deja acasă. La fel și în universități. Dacă vor fi părinți care se vor implica, fiindcă noi grupul care suntem, majoritatea suntem din grădinițe și, respectiv, ne axăm pe problemele pe care le cunoaștem și pe care le simțim. Invităm părinții care au copii la școli, gimnazii, licee să se alăture și să ne spună care sunt problemele de acolo. Le discutăm în continuare și ne organizăm și pentru soluționarea acestor probleme.”
