Cea mai recenta măsurare în cadrul Barometrului Opiniei Publice (BOP), data publicității miercuri de Institutul de Politici Publice, confirmă prăbuşirea popularităţii partidelor declarate pro-europene care domină scena politică începând cu 2009. Terenul cedat este recuperat de partidele din opoziţie. Aproape 70 la sută dintre respondenţi spun că vor schimbarea actualei guvernări, văzută ca sursă de rele. Marea majoritate crede că numai nu de voinţa poporului se ghidează cârmacii şi în consecință Moldova se mişcă pe o direcţie greşită. E o stare de spirit care mai lasă loc pentru luminița din capătul tunelului şi cine va fi să o aprindă? O discuţie cu directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie.
Europa Liberă: Aşadar, un nou Barometru de opinie, după cel din toamna anului trecut, dar cam aceleași valuri de pesimism social în percepţiile populaţiei, guvernarea dimpotrivă se arată foarte optimistă. Totuși ce v-a surprins în rezultatele acestui sondaj faţă de precedentul? Dacă există ceva ce vă mai surprinde pe voi, sociologii.
Arcadie Barbăroşie: „Dacă urmărim sondajele realizate în ultimii doi ani, atunci observăm că într-o perioadă scurtă de timp după alegerile din noiembrie 2014 opinia publică era puţin mai favorabilă, puţin mai calmă, nu atât de pesimistă. Imediat după scandalul cu furtul miliardului, care a zguduit din temelie societatea, opinia publică, clasa politică şi a generat în societate crize, opinia publică a răspuns în mod corespunzător. Pesimismul social a atins valori măsurabile, socialmente vorbind, mari.
Mă refer, de exemplu, la aceeași întrebare tradiţională pe care o formulăm în BOP începând cu 1998, de când acest program de cercetare a opiniei publice funcţionează în Republica Moldova, şi anume credeţi că lucrurile merg într-o direcţie bună sau greşită.”
Europa Liberă: Această întrebare – încotro merge Moldova – e, în principiu, corect să-l întrebi pe omul care habar nu are ce-i cu conducerea ţării, de unde se iau banii? Pur şi simplu să spui nu îmi place. Poate fi de întrebat - dar tu încotro vrei? poate există calea a treia, poate mergem pe Marte, ne îmbarcăm în nave cosmice.
Arcadie Barbăroşie: „E o întrebare pe care o formulează sociologii în multe părţi. Este o întrebare care măsoară feelingul general, adică sentimentul general dacă lucrurile în ţară se dezvoltă într-o direcţie corectă, într-o direcţie bună sau în una proastă. Nu este vorba despre dacă ne mişcăm în Uniunea Vamală sau în Uniunea Europeană, sau dacă mergem independenţi sau într-o uniune cu Republica Sud Africană. Este vorba, în general, despre situaţia economică, nivelul de trai, educaţie, medicină, pensii, salarii, tot ce reprezintă aşa când vă întâlniți cu un prieten şi îl întrebaţi cum îţi mai merg treburile.”
Europa Liberă: Aici este foarte important să vă întreb dacă cumva oamenii care sunt nemulţumiţi pun imediat în legătură cu starea în care se află cei care conduc ţara spre această direcţie greşită sau corectă, dacă responsabilizarea lor intervine imediat după răspunsul la această întrebare?
Arcadie Barbăroşie: „Există o corelaţie între încrederea în instituţiile statului, încrederea în guvernare, raitingul partidelor aflate la guvernare, eventual al politicienilor, şi ceea ce numim noi mersul în general al lucrurilor în ţară în direcţie bună sau greşită. Dacă ne uităm la reacţia respondenţilor atunci când îi întrebăm câtă încredere au în instituţii, de exemplu, vedem în ultimele sondaje că încrederea în instituțiile statului cade constant şi se află la nivele foarte joase. Este un indice care corelează cu răspunsul la întrebarea despre mersul lucrurilor în ţară.
Un alt indicator foarte important este indicele stabilităţii politice pe care îl calculăm. Întrebăm cetăţeanul două aspecte: dacă alegerile sunt libere şi corecte şi dacă ţara este guvernată de voinţa poporului. Un procent foarte mare din respondenţi, 86%, au răspuns că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită. Mai mulţi, aproape 90%, au spus că ţara nu este guvernată de voinţa poporului. Este o legătură fundamentală între mersul lucrurilor în ţară, calitatea guvernării, nivelul de trai, situaţia economică. Sunt indicatori care pot fi măsuraţi în sondaje şi cetăţeanul, respondentul reacționează în mod respectiv.”
Europa Liberă: Proaspătul Barometru sugerează că partidele de la guvernare au intrat practic în moarte clinică sau cum aţi spus chiar Dvs. sunt pe cale de dispariţie aceste formaţiuni. Cum şi dacă mai poate fi recuperată încrederea în guvernare?
Arcadie Barbăroşie: „Personal cred că aceste partide care se află la guvernare după 2009 şi care nu au fost în stare să răspundă nevoilor cetăţeanului, să răspundă la acel credit de încredere acordat de cetăţean pe parcursul alegerilor din 2009, 2010 şi 2014, aceste partide sunt, într-adevăr pe cale de dispariție. Sondajul arată foarte clar acest lucru. Un efort extraordinar ar trebui să-l depună liderii acestor partide pentru a încerca să redreseze situaţia, pentru a încerca să recâştige încrederea cetăţeanului. Însă deocamdată aceste eforturi, buna intenţie şi promovarea reformelor nu sunt decât în declaraţiile guvernanţilor, iar cetăţeanul vede foarte bine acest lucru. Nu este atât de simplu să amăgești. Poţi amăgi un om sau doi oameni, dar nu o societate.”
Europa Liberă: Electoratul le-a tras veretca de sub picioare, nu mai are încredere în vehiculele lor politice, în partide şi dimpotrivă spune, gata, plecaţi, vrem stânga. În acest sens, sperietoarea cu tancurile şi-a făcut efectul?
Arcadie Barbăroşie: „Nu este atât de clar dacă se vrea doar stânga. Cetăţeanul, în general, vrea schimbarea elitei politice. Întrebările sondajului indică foarte clar că cetăţeanul nu mai vrea ca aceste partide să vină la guvernare. Deocamdată cetățeanul nu prea are din ce alege. Ceea ce i se propune sunt două partide cărora le zicem, în mod impropriu, de fapt, de stânga – PSRM al lui Igor Dodon şi Partidul Nostru al lui Renato Usatîi, care luptă pe primele două locuri în încrederea cetăţeanului şi în intenţiile de vot.
Pe partea de segment electoral care susţinea în trecut partidele pro-europene au apărut Platforma „Demnitate şi Adevăr”, care este înregistrată că şi partid politic dintr-o platformă civică organizatoarea mitingurilor de protest din ultimul an. Pe acelaţi segment de electorat e pe cale de apariţie un nou partid „Acţiune şi Solidaritate” având-o în frunte pe ex-ministra educaţiei Maia Sandu.”
Europa Liberă: Cum explicaţi că scorul Maiei Sandu este mai bun decât a lui Andrei Năstase, după atâtea proteste? După ce am văzut de atâtea ori la televizor apariţia Platformei, Maia sandu îl surclasează pe Andrei Năstase.
Arcadie Barbăroşie: „Aici trebuie să măsurăm niţel mai atent lucrurile. Maia Sandu îl surclasează pe Andrei Năstase în aşa numită întrebare închisă – când întrebăm respondentul câtă încredere aveţi în următoarele personalități politice şi îi propunem o listă de lideri politici. În acest caz, Maia Sandu este pe primul loc în acest clasament şi e urmată de Igor Dodon, Renato Usatîi şi Andrei Năstase, la diferențe destul de importante.”
Europa Liberă: O întrebare de milion – guvernarea, aşa cum este ea, apleacă urechea, în general, la aceste cercetări sau e perpendiculară?
Arcadie Barbăroşie: „Nu avem o evidenţă clară care ar indica că guvernare se uită atent la aceste sondaje. Indirect, sigur că politicienii aflaţi la guvernare şi cei din opoziţie se uită atent la sondaje. Sigur că nu doar sondajele sunt surse de informare şi de decizii a liderilor politici, dar sondajele sunt un element important.”
