La Chișinău, Ziua Europei va fi marcată în acest an în 14 mai, chiar dacă în țările Uniunii Europene ea se sărbătorește la 9 mai. Amânarea s-a decis pentru ca Ziua Europei să nu se suprapună cu manifestațiile dedicate Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial.
Europa Liberă: Ce trebuie să sărbătorească cetăţenii Republicii Moldova în ziua de 9 mai?
Iurie Leancă: „În ziua de 9 mai noi trebuie să sărbătorim două lucruri importante – terminarea celui de al Doilea Război Mondial şi începutul construcţiei europene, iniţierea unui proiect care, cu toate deficienţele şi vulnerabilităţile sale, s-a dovedit unul foarte şi foarte de succes, o Europă paşnică, prosperă, o Europă unde orice conflict, problemă se rezolvă pe calea discuţiilor, negocierilor, prin identificarea soluţiilor şi nu prin acţiuni violente, armate ş.a.m.d. Mi-aş dori foarte mult ca în societatea moldovenească să nu mai existe această polarizare şi această dedublare a semnificaţiei acestei zile.”
Europa Liberă: Această dată arată cât de scindată este societatea moldavă?
Iurie Leancă: „Din păcate, şi acest eveniment indică într-adevăr cât de mult există la noi în ţară această linie care ne divizează între nostalgici şi cei care înţeleg care este şansa noastră de a merge înainte, spre alte perspective, între cei care interpretează istoria într-un fel şi cei care o tratează cu totul diferit. Şi dacă te vei gândi foarte bine şi vei încerca să ai o abordare foarte raţională, nu e complicat să găseşti elemente care îţi permit să găseşti o interpretare comună şi nu una care neapărat trebuie să distanţeze o categorie de oameni de cealaltă. Şi eu cred că o bună vină în acest sens o poartă şi politicienii. Şi în mod special acest lucru se accentuează în preajma unor campanii, acum suntem în preajma campaniei pentru alegeri prezidenţiale. Și iarăşi vedem cum unii politicieni, pentru a-şi scoate nişte dividende imediate, nu ezită să se comporte într-o manieră absolut iresponsabilă. În loc să găsească aceste abordări care ar putea să depăşească linia de divizare, care ar putea să ne unească, să creăm odată şi odată această societate cu abordări comune de viitor, cu o interpretare comună a trecutului, încearcă, de dragul unor dividende, să accentueze doar aceste linii de divizare.”
Europa Liberă: Acest vector al politicii externe ajunge a fi un măr al discordiei în anumite campanii electorale, mai cu seamă. Există o explicaţie totuşi de ce lumea a început iarăşi să pledeze pentru vectorul pro-estic în defavoarea integrării europene?
Iurie Leancă: „Nu cred că mai bine de jumătate din societatea moldovenească se ţine de acest punct de vedere, că doar mişcarea spre Est ne-ar salva pe noi de la pieire. În ultimul timp s-au mai întâmplat anumite evoluţii interesante pe plan regional, care m-au făcut să fiu moderat optimist. Şi vreau să mă refer în mod special la alegerile parlamentare anticipate din Serbia şi unde a câştigat un partid care a venit cu o platformă categoric pro-europeană, care a pledat şi continuă să pledeze că doar integrarea europeană a Serbiei o va salva de problemele cu care se confruntă societatea, va da certitudine, previzibilitate, siguranţă sârbilor. De ce pentru mine este interesant acest caz? Din simplul motiv că Serbia, în primul rând, este o ţară tradiţional filorusă. Serbia este o ţară care a fost supusă bombardamentului din partea NATO. Serbia are acest conflict mare istoric, foarte sensibil, foarte emoţional din cauza regiunii Kosovo, stat pe care noi nu-l recunoaştem. Dacă în Serbia sârbii au înţeles în marea majoritate că doar prin mişcarea spre Uniunea Europeană, doar prin reformele necesare, doar printr-o perspectivă de aderare la această organizaţie îşi pot obţine justiţie, locuri de muncă, salarii şi pensii decente, stabilitate în regiunea aceasta bulversată din Balcanii de Sud, atunci noi, moldovenii mi s-ar părea că ar trebui să fim mult mai deschişi, mult mai înţelepţi, mult mai înţelegători că de data aceasta licoarea vine din Occident. Şi nimeni nici în Serbia, acest partid al primului ministru, fost şi viitor, nu a pledat pentru înrăutăţirea relaţiilor cu Federaţia Rusă. Şi sunt absolut convins că integrarea europeană ne va face pe noi mult mai puternici, cu instituţii mult mai viabile, cu oameni care se simt mult mai responsabili ca cetăţeni. Şi aceasta ne face mult mai siguri, inclusiv în raporturile noastre cu alte ţări – şi cu Federaţia Rusă, şi cu Belarus. Şi mult mai siguri în sensul că vom fi mult mai mult respectaţi şi va apărea un alt cadru pentru a avea relaţii previzibile, relaţii bazate pe respect reciproc ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, politicienii, trebuie să luaţi în calcul că respondenţii acestor sondaje de opinie sunt oamenii care se consideră necăjiţi, nedreptăţiţi, ei nu beneficiază deocamdată de pe urma implementării unor reforme adevărate, ei nu au bunăstare în casă, doar cu gândul sunt la prosperitate. Şi mai luaţi în calcul şi faptul că totuși aproape un milion de cetăţeni sunt plecaţi peste hotare.
Iurie Leancă: „Dintre care, cel puţin, 3/4 sunt plecaţi în Occident.”
Europa Liberă: Eu vreau să vă aduc la gândul că cercetările sociologice ar putea să aibă dreptate, pentru că răspund oamenii chinuiţi, oamenii care au pierdut încrederea în cei care conduc statul şi în instituţiile acestui stat.
Iurie Leancă: „Oamenii, din păcate, într-adevăr sunt îndreptăţiţi să nu mai aibă încredere în instituţiile statului. Doar că eu continuu să cred în capacitatea de analiză critică a moldovenilor. Şi mi-a spus un european, care cunoaşte bine situaţia de la noi, că moldovenii ar trebui să înţeleagă că nu ideea integrării europene este una vicioasă, ci cei care şi-au asumat rolul de promotori ai acestei idei. Și, din păcate, prin acţiunile lor au discreditat cumva şi ideea.”
Europa Liberă: Aceştia sunt guvernanţii de la 2009 încoace.
Iurie Leancă: „Nu chiar toţi. Să nu extrapolăm asupra tuturor, să ne axăm pe faptul că din 2009 încoace au fost făcute şi lucruri foarte bune, care, a propos, au adus beneficii pentru cetăţeni. Niciodată până în 2009 nu au fost atâtea
Nu există altă cale, nu există şansa de a merge spre trecut sau reorientarea Republicii Moldova spre Est. Ce va veni dinspre Est? Vor veni bani? Nu au venit niciodată din 1991 încoace. Va veni sprijin în reforma justiţiei, în lupta împotriva corupţiei? Nu acesta e obiectivul lor.
proiecte de canalizare, de apeducte, de drumuri la ţară, de grădiniţe, şcoli ş.a.m.d. Da, nu am reuşit tot şi tocmai în aceasta şi constă acum marea miză – să încercăm să ducem la capăt acest lucru. Nu există altă cale, nu există şansa de a merge spre trecut sau reorientarea Republicii Moldova spre Est. Ce va veni dinspre Est? Vor veni bani? Nu au venit niciodată din 1991 încoace. Va veni sprijin în reforma justiţiei, în lupta împotriva corupţiei? Nu acesta e obiectivul lor. Deci, am pledat şi voi pleda pentru relaţie bună, temeinică şi cu Federaţia Rusă, şi cu spaţiul CSI per ansamblu, dar ştiu, încă o dată, în baza exemplelor tuturor celorlalte ţări care au reuşit, exemplul Serbiei pentru mine este unul relevant, că doar prin această cale cetăţeanul din Republica Moldova va vedea schimbări şi nu într-o perspectivă îndelungată, ci în doi-trei ani schimbări de calitate.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, atunci când mergeţi în teritoriu, doar aveţi aceste vizite, discutaţi cu omul de la firul ierbii şi mulţi dintre aceşti oameni vă spun că cei de la guvernare le-au furat speranţa.
Iurie Leancă: „E adevărat. Şi e cel mai urât lucru pe care am ştiut noi să-l facem din 2009 încoace. Dar această speranţă în mod special a fost furată în 2015-2016. Dacă tot v-aţi referit la sondaje, uitaţi-vă că cea mai mare speranţă în această societate a fost în septembrie 2014, când am avut şi Acordul de Asociere, şi regimul fără vize, şi proiecte multiple la ţară implementate. Şi am reuşit atunci şi salariul să-l majorăm la anumite categorii. Dar, din păcate, tot atunci sistemul nereformat a contribuit la furtul din sectorul bancar, după aceea au venit alegerile din noiembrie şi toată această învălmăşeală, când am demonstrat că rânza moldoveanului e mult mai puternică decât interesul cetăţeanului, în loc să ne axăm atunci pe soluţionarea problemelor, justiţie, în primul rând... Experienţa mea bună şi mai puţin bună şi de prim-ministru, şi ministru de externe arată că, dacă nu reuşim să dăm o lovitură justiţiei în felul în care arată ea astăzi, să o reformăm, să schimbăm mentalităţile, niciodată nu vom reuşi să ne asigurăm pe viitor că nu vor mai apărea alte fraude bancare în domeniul asigurărilor sau în alte domenii. Nu vom reuşi să reformăm justiţia fără susţinere şi presiune din partea Uniunii Europene. Şi Uniunea Europeană este unica instituţie care are capacităţile, resursele financiare, expertiza, resursele umane pe care le poate pune la dispoziţia noastră pentru a reforma acest sistem, într-o perioadă relativ succintă istorică de timp. Şi sper că cetăţeanul nostru înţelege cât de important e să începem în mod special cu tot ce înseamnă justiţie, cu lupta împotriva corupţiei, fiindcă acesta va fi elementul. Şi sper că înţelege că nimeni altcineva decât occidentalii nu ne vor ajuta în acest sens.”
Europa Liberă: Chiar şi dacă în rândul guvernanţilor au existat foarte mulţi politicieni eurosceptici, Iurie Leancă a fost unul dintre primii care avansa un termen pentru ca Moldova să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Pe parcurs s-au mai făcut multe alte declaraţii. Acum, într-un interviu cu Europa Liberă Johannes Hahn spunea că în următorii doi-trei ani nu ar exista şanse ca UE să se extindă, pe fundalul când domnul Lupu a zis că în 2019 Moldova trebuie să vină cu această cerere de aderare. Moldova are atâtea restanţe la capitolul reforme. Cât de corect, de just ar fi să meargă guvernanţii cu o cerere la Bruxelles pentru ca statul să adere la UE?
Iurie Leancă: „Eu mai puţin acum vreau să comentez aceste declaraţii, mi se pare o iresponsabilitate. Noi am pierdut această şansă, după noiembrie 2014, când am avut ocazia fericită să ne unim forţele, să mergem pe aceste reforme şi să depunem cererea. Şi atunci, în perioada respectivă, aveam deja susţinerea mai multor capitale şi cancelarii foarte importante în acest sens. Acum să discuţi despre depunerea cererii e o tentativă nereuşită de a crea această iluzie că tot ne mai aşteaptă pe noi cineva acolo. Pe noi nu ne aşteaptă acum nimeni. De la noi se aşteaptă acum acţiuni foarte concrete. Avem într-adevăr multe deficienţe, dar, după mine, contează prioritizarea acestor probleme. Prioritatea numărul zero, absolută, este reforma justiţiei.”
Europa Liberă: Ce trebuie să includă această reformă a justiţiei? Unii cred că doar schimbarea unor şefi din fruntea anumitor entităţi juridice ar însemna un început de reformă în justiţie. Alţii cred că atâta timp cât aceiaşi oameni rămân în sistem e foarte greu cu ei să faci schimbarea.
Iurie Leancă: „Viziunea pe care o are Partidul Popular European este una destul de nuanţată. Această viziune, această strategie constă, în primul rând, în reforma instituţională. Şi e suficient să ne uităm la experienţa României, şi să creăm la noi în Moldova un prototip al DNA. E necesar ca CNA să fie unit cu Procuratura Anticorupţie sau să i se lase competenţe doar pe corupţie mare, că dacă ai structura instituţională clar formulată şi cu obiective foarte clare, atunci, cel puţin, te poţi aştepta şi ai dreptul să ceri de la ea rezultate foarte clare. Că aşa, mă uit acum, au prins un poliţist cu cinci mii de lei mită, un doctor, dar cei care fură mult, îşi cumpără indulgenţa. Doi, alegerea conducerii acestor instituţii restructurate e un lucru la fel de important. Şi aici trebuie să avem o formulă foarte clară, să încercăm, cel puţin, să alegem oameni nepătaţi, oameni integri şi oameni cu capacitate de a acţiona în conformitate cu legea şi nu în baza unor telefoane din afara instituţiilor.”
Europa Liberă: Cum îi dai afară pe cei care sunt în sistem?
Iurie Leancă: „În primul rând, trebuie să alegi conducerea acestor instituţii, care după aceea încep să facă curăţenie. Şi pentru aceasta e nevoie ca SIS nostru să fie mult mai activ, să prezinte informaţie pe venituri, pe proprietăţi, pe acţiuni ş.a.m.d. Trei, am zis că este indispensabil sprijinul din afară şi presiunea din afară. Ştiţi că timp de un an, în 2014, când am văzut ce mlaştină e la noi, cum te absoarbe, cum e sistemul, care, cât de mult ai încerca să lupţi cu el de unul singur, el oricum te ocoleşte, te depăşeşte şi îşi realizează obiectivele. Am luptat şi am încercat să obţin acest sprijin din partea Uniunii Europene să vină aici vreo 30-40 de judecători, procurori. Procurori sunt basarabeni în sistemul românesc, care au fost acolo educaţi, care au obţinut alte deprinderi, slavă Domnului. Să-i aducem la noi acasă şi, prin această presiune, monitorizare permanentă, evaluare a activităţii instituţiilor noastre de drept, cred că în doi, trei, patru ani putem obţine ceea ce s-a întâmplat în România.”
Europa Liberă: Aţi anunţat că vă veţi înscrie în cursa prezidenţială. Miza acestor alegeri ale şefului statului este una foarte mare. Chiar şi se fac declaraţii că ar putea să înceapă scoaterea din captivitate a instituţiilor statului, cea prezidenţială fiind una destul de importantă. De ce atât de greu pe eşichierul de dreapta se ajunge la un numitor comun asupra unei singure candidaturi? Şi dacă ar fi oportun să existe o singură candidatură?
Iurie Leancă: „E bună întrebarea asupra oportunităţii, în primul rând, existenţei unei singure candidaturi. Orice alegere înseamnă o competiţie, doar că în Moldova, de regulă, aceste competiţii se fac nu pe bază de argumente, soluţii, echipele cu care vin candidaţii, ci pe baza acuzaţiilor pe care ştiu să le arunce în stânga şi în dreapta şi, în acest mod, să se evidenţieze cumva. E o experienţă extrem de nocivă şi una care sper, la un moment dat, să dispară din arsenalul nostru electoral. Doi, nu excludem necesitatea identificării unui candidat din partea partidelor de dreapta, doar că, a propos, tot ne formulăm această întrebare: dar care sunt aceste partide de dreapta? Fiindcă doar a spune: „Eu sunt un partid de dreapta” nu e suficient. A fi un partid de dreapta înseamnă, în primul rând, a-ţi formula poziţii pe problemele rolului statului în societate, pe problemele economice, nivelul de taxare, nivelul de redistribuţie a bunurilor statului la categoriile vulnerabile. Sigur că la noi partidul de dreapta e doar cel care vrea spre Vest şi cel de stânga – care vrea spre Est, ceea ce e o formulă depăşită şi una absolut incorectă.”
Europa Liberă: Cel puţin deocamdată cu aceasta sunt manipulaţi electorii.
Iurie Leancă: „E adevărat. Cei care se autodefinesc partide de dreapta să spună de ce sunt de dreapta. Şi atunci va fi mult mai simplu să vedem care sunt aceşti potenţiali actori politici care ar trebui să se aşeze la masă şi să identifice acest candidat. Pe de altă parte, fiecare partid are logica sa de existenţă şi această logică este că partidul trebuie să se afirme. Campania pentru alegeri e o şansă de a mobiliza partidul, e o şansă de a demonstra că într-adevăr are idei, are echipă, că are susţinere între oameni. Deci, e un proces care are dreptul la existenţă, această şansă de a identifica un candidat, dar nu trebuie să ne domine. Cel mai important ce trebuie acum să facem, să demonstrăm societăţii prin acţiuni, prin iniţiative, prin obiective, prin arătarea echipelor care stau în spatele unui sau altui candidat că, într-adevăr, merită susţinerea cetăţeanului. Iată noi pe aceasta ne vom axa. Concomitent, sigur că trebuie să avem aceste discuţii, să vedem când ar fi cel mai oportun – în primul tur, poate în al doilea tur să se mobilizeze cei care sunt de aşa-zisa dreapta sau centru-dreapta să susţină candidatul care va ajunge în runda a doua. Formule sunt câteva, experienţe, inclusiv naţionale, sunt diferite, dar ceea ce este important, acest candidat şi această coagulare a forţelor să fie nu doar pentru un singur obiectiv – alegerea preşedintelui. Şi a doua zi ce faci? Ce fac partidele respective? Intră în umbră şi numai cel care a fost ales, eventual, îşi promovează partidul său? Deci, sunt multe semne de întrebare la care trebuie să găsim răspuns. Noi am zis că primul pas trebuie să fie un pact de neagresiune, care ar permite crearea şi a unui nivel de încredere. Fiindcă, pe parcursul ultimului an, am fost cel mai puternic atacat, în mod special, de unele partide de dreaptă. Iată pe baza acestei experienţe nu celei mai bune doar să te axezi pe discuţia că e nevoie de un singur candidat nu e suficient. Dar, încă o dată, după mine, trebuie să arătăm fiecare ce potenţial avem, ce idei avem, ce soluţii avem. Eu sunt foarte mândru că echipa, pe care o reprezint, a venit cu ultima iniţiativă pe care am definit-o drept deoffshorizare a banului public pe tot ce înseamnă achiziţii, concesionare, patente public-private sau procese de privatizare. A fost lucrul cu analiză minuţioasă, cu discuţii cu experţi diferiţi, inclusiv cu cei din Uniunea Europeană, am analizat experienţa altor ţări. Noi avem viziune pe reforma justiţiei, avem viziune ce trebuie să facem pentru a reoxigena economia noastră, cum să facem aşa încât banul public să fie cheltuit cu maximă eficienţă, când serviciile prestate să fie calitative ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Deşi oficial nu a demarat campania prezidenţială, totuşi observatorii sugerează că unii actori politici au şi început să facă campanie şi în joc se zice că ar fi pus atât factorul rusesc, cât şi factorul american. Pentru că, dacă ne referim la liderul socialiştilor, Igor Dodon, care a zis că e gata să arunce cu ouă în tehnica militară adusă din Statele Unite ale Americii, cei de la guvernare zic că domnul Dodon a început campania electorală. Iar dacă domnul Plahotniuc a ajuns la Washington, se zice că şi Partidul Democrat pune în joc miza acestui scrutin prezidenţial din toamnă.
Iurie Leancă: „V-aţi referit la cazul acesta al cetăţeanului Dodon…”
Europa Liberă: …al deputatului, coleg de Parlament al dumneavoastră.
Iurie Leancă: „Da, al colegului de Parlament, care e gata să arunce cu ouă, sper că nu cu ouă vopsite şi sfinţite, că ar fi un mare păcat. Dar, după mine, e nimic altceva decât o acţiune populistă şi ieftină. Oare domnul Dodon nu ştie că aceste exerciţii paşnice, de menţinere a păcii, a propos, au fost iniţiate încă în anii ’90? Inclusiv în anii 2000, când dânsul era la guvernare, se derulau? Oare dânsul nu ştie că aceşti soldaţi NATO, care intră în Republica Moldova, din păcate, după aceea pleacă? Iar cei care au rămas încă de la destrămarea Uniunii Sovietice tot au rămas în regiunea transnistreană şi nu au de gând să plece de acolo.”
Europa Liberă: Aceia fiind militarii ruşi.
Iurie Leancă: „Aceia fiind militarii ruşi. Şi nu mă refer doar la cei care se autodefinesc, drept, în baza acordului bilateral, forţe de menţinere a păcii. Am auzit că Dodon a zis undeva că sunt forţe ONU. Încă o minciună. Sau dânsul nu înţelege despre ce vorbeşte, sau intenţionat denaturează lucrurile. Dar iată care e problema reală a Republicii Moldova, nu aceşti 200 de soldaţi care vin să-i ajute pe ai noştri să devină mai combativi, să preia tehnicile moderne de exercitare a acestor operaţiuni de menţinere a păcii, ci pericolul real e separatismul, pericolul real este acest armament al fostei armate a 14-a care, Doamne fereşte, să explodeze. Pe aceasta trebuie să se axeze. Dar şi mai mare pericol sunt instituţiile statului nefuncţionale, corupţia ş.a.m.d. Domnul Dodon, şi regret acest lucru, preferă să folosească şi aceste metode primitive doar să genereze antagonisme în societatea moldovenească.”
Europa Liberă: Iar alţi actori politici, aşa cum spuneau, au mers peste ocean, la Washington, să caute sprijinul americanilor.
Iurie Leancă: „Toţi merg în afara ţării. Faptul că am fost la Bratislava recent şi m-am întâlnit cu ministrul Apărării Germaniei şi cu fostul secretar de stat american, doamna Albright, care e preşedintă a Institutului Naţional Democratic, şi cu miniştrii de externe din câteva ţări bineînţeles că am vorbit despre situaţia din Republica Moldova şi am fost încântat să aud de la mai mulţi prieteni: „Iurie, trebuie să te implici. Iurie, trebuie să încerci să demonstrezi că Moldova nu este un caz pierdut”. Aceste încurajări, bineînţeles, contează foarte mult şi ceea ce nu înseamnă că noi suntem apriori incapabili, dar de unii singuri, doar miza pe propriile forţe, este o chestie imposibilă. Din acest motiv, doar împreună cu partenerii din afară noi vom reuşi să refacem justiţia, să refacem economia şi să asigurăm o situaţie stabilă şi previzibilă în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Care e rolul pe care îl joacă actualmente SUA în regiune şi în relaţia cu Republica Moldova?
Iurie Leancă: „SUA rămâne a fi lider global politic, comercial, tehnologic. Prezenţa SUA, implicarea în problemele regionale asigură şansa că vor fi găsite soluţii echitabile. A existat o anumită perioadă, în mod special de la 2000 încoace, când americanii au zis că ei se axează pe alte regiuni – sud-estul Asiei, că tot ce se întâmplă în Balcani, în zona noastră, este, în primul rând, responsabilitatea Uniunii Europene. Nu că nu ar fi fost să fie bine aşa, dar, din păcate, Uniunea Europeană mai are anumite probleme instituţionale, deşi vorbesc foarte mult şi au avansat în sensul acesta în ceea ce priveşte politica comună externă, politica comună de securitate, încă nu au această capacitate de a formula o poziţie unică, de a se implica în mod special. Deci, doar printr-o implicare conjugată şi a americanilor, şi a europenilor, e posibil de găsit soluţii pe termen lung şi soluţii durabile.”
Europa Liberă: Rezultatele alegerilor prezidenţiale din SUA vor arăta mai clar rolul pe care vor şi pot să-l joace SUA în această regiune, unde se află şi Moldova?
Iurie Leancă: „Categoric. Astăzi se conturează că există doi candidaţi. Chiar dacă reprezintă un partid de centru-dreapta, mă rog, în SUA distincţiile între republicani şi democraţi sunt ceva mai puţin ideologizate şi nu prea se aşează pe împărţirea noastră aici, în Europa, dar sigur că toate speranţele mele personale, dar, sunt convins, şi ale Moldovei, ar trebui să se orienteze, să se îndrepte spre Hillary Clinton, care a demonstrat, fiind secretar de stat, capacitate, înţelegerea fenomenului din regiunea noastră. Am discutat cu ea de câteva ori, a avut reacţii foarte pozitive, a înţeles de ce americanii şi SUA trebuie să fie mult mai implicaţi în regiunea noastră. Celălalt candidat, al republicanilor, domnul Trump, pledează pentru altă agendă, o agendă de a se retrage din zonele dificile, nu doar din Europa, vorbeşte dânsul şi de Orientul Apropiat, despre o politică mult mai introvertă a americanilor. Atitudinea faţă de situaţia din regiune, din Ucraina, în mod special, a generat multe-multe controverse. Sigur că nimeni nu exclude că, în momentul în care cineva ajunge în Casa Albă nu-şi schimbă retorica, nu-şi schimbă felul de a înţelege anumite lucruri. Dar şansele cu Hillary Clinton sunt mult mai mari pentru noi de a beneficia de susţinerea Statelor Unite ale Americii, care în continuare rămâne una esenţială sau una foarte şi foarte importantă.”
