„Ziarul de Gardă” publică pe pagina web un interviu cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Ivan Gnatişin. Întrebat, între altele, cum luptă Ucraina împotriva propagandei ruseşti, diplomatul a răspuns – „agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei – ocuparea Peninsulei Crimeea, invazia armată pe teritoriul regiunilor Doneţk şi Luhansk – a consolidat societatea. Majoritatea ucrainenilor au deja o poziţie fermă şi au conştientizat cine este adevăratul agresor. În acest context, însăşi agresiunea fizică a devenit unul dintre instrumentele de neutralizare a propagandei de la Kremlin”, precizând că preţul unei astfel de „conştientizări” este prea mare. Protecţia spaţiului informaţional de „propaganda neprietenească”, precum şi întărirea capacităţii de apărare a ţării, implementarea reformelor orientate spre dezvoltarea statului de drept, democraţiei şi eficienţei economice sunt pentru Moldova lecţiile de învăţat din conflictul din Ucraina, a menţionat, între altele, ambasadorul.
„Newsmaker.md” explică într-un articol cum Moldova ar putea fi lipsită de regimul liberalizat de vize dacă va fi anulată legea privind asigurarea egalităţii, la iniţiativa fracţiunii Partidului Socialiştilor. Teoretic, Bruxelles-ul şi-ar putea suspenda decizia privind liberalizarea vizelor. Un instrument care permite acest lucru există din 2013 când a fost introdus aşa numitul „mecanism de reciprocitate”. El permite suspendarea regimului liberalizat de vize, dacă statele beneficiare nu îşi respectă angajamentele asumate, scrie sursa citată. Numai că procedura este una anevoioasă, iar precedente nu există, se mai arată în articol.
„Tribuna.md” publică şi opinia analistului politic Valeriu Ostalep care susţine că partidul condus de Maia Sandu ar fi temporar şi fără perspective. „Politicianul Maia Sandu respectiv și acest partid este un fenomen artificial care nu are absolut nici o bază: nici de alegători, nici bază ideologică și nici o umplutură politică”, crede Valeriu Ostalep.Ce electorat ar putea prelua Partidul „Acţiune şi Solidaritate” a fostei ministre a educaţiei Maia Sandu – un punct de vedere al comentatorului Igor Volniţchi pe „tribuna.md”. Dacă va intra în forţă în politica moldovenească, Maia Sandu ar putea distruge formaţiunea condusă de Iurie Leancă şi ar urma să împartă cu Partidul „Platforma DA” electoratul pro-european dezamăgit de PD, PL şi PLDM, crede Volniţchi. Va depinde şi de prestaţia Maiei Sandu la scrutinul prezidențial, crede autorul. Dacă Maia Sandu ajunge Preşedinte, atunci ea va prelua practic în totalitate (în următorii ani) electoratul de centru-dreapta. Dacă însă rezultatul pe care-l va înregistra va fi unul slab, noul partid va putea spera maximum la o prezenţă nesemnificativă în următorul Parlament, notează Igor Volniţchi.
Editorialul semnat de Iulian Chifu pe „deschide.md” are ca temă scrutinul prezidențial. Autorul notează, între altele, că jumătate din cetăţenii Republicii Moldova se găsesc nereprezentaţi astăzi de partidele politice existente. În atare condiţii ar fi nevoie, crede Iulian Chifu, de un „candidat unic din societatea civilă nealiniată politic, care să fie puternic susţinut de către o structură solidă care să combine mediul de afaceri, societatea civilă şi partidele politice”.
Moldova exportă în UE doar miere naturală, praf de ouă și caviar, produs la Tiraspol. Pentru restul produselor animaliere piaţa europeană rămâne deocamdată închisă, pentru că ele nu corespund standardelor de igienă și de calitate, scrie portalul „mold-street.com”. Exporturile de carne nu sunt permise inclusiv din cauza condițiilor în care sunt crescute și întreținute animalele. Chiar dacă se va reuși eficientizarea procedurilor pentru exportul animalier, exportatorii autohtoni nu vor deveni actori importanți în regiune, scrie mold-street.
O investigație publicată pe „anticoruptie.md” arată că războiul din Ucraina a crescut producția de metal la combinatul din Rîbnița. „Fierul vechi a ajuns să circule dintr-o „zonă fierbinte” - cea a Donbasului, într-o altă regiune „gri” - cea a nerecunoscutei Transnistrii.” Potrivit sursei citate, mii de vagoane cu fier vechi au ajuns, anul trecut, în regiunea de est a Moldovei, de aproape 30 de ori mai mult decât în 2014. „Cel mai mare exportator din Ucraina e o companie din paradisul fiscal al Panamei”, se mai arată în articol. Conducerea întreprinderii de la Rîbnița evită să spună dacă din metalul prelucrat anul trecut a fost produs și armament sau dacă în calitate de materie primă au fost folosite resturi din arsenalul militar. În 2016 activitatea uzinei a fost sistată pentru 2 luni. Fluxul de deșeuri feroase colectate din Ucraina fiind redirecționat spre o firmă din Letonia. Oleksandra Lyashenko, expertă de la Kiev, susține că „firmele ucrainene vând deșeuri metalice în Transnistria din disperare. Nu văd în acest lucru o componentă politică".
Politologul Dionis Cenuşă semnează o analiză pe site-ul agenţiei de presă IPN despre cooperarea Moldovei cu NATO şi UE şi cum contribuie aceasta la securitatea naţională. Autorul ajunge la concluzia că autorităţile de la Chişinău ar putea să-şi sporească beneficiile legate de cooperarea cu NATO şi UE, dacă ar exprima interes pentru măsuri de care ţara are nevoie în mod prioritar, cum ar fi, de exemplu, gestionarea situaţiei post-conflict. „Cooperarea necesită şi o acoperire informaţională corespunzătoare, fără de care o legitimitate înaltă în rândul populaţiei şi, respectiv, un sprijin politic suficient sunt improbabile”, mai notează Dionis Cenuşă.
„Ciomagul rusesc şi scutul american” este editorialul semnat pe „moldnova.eu” de George Damian. Autorul revine la criticile Moscovei faţă de scutul anti-rachetă montat în România. „Nu mă lași să te lovesc? Păi asta nu îmi place! - este esența mesajului Moscovei referitor la scutul anti-rachetă de la Deveselu”, notează autorul. Iar amenințarea cu transformarea României într-o țintă a rachetelor nucleare ruse echivalează cu ideea „Nu vrei să te lovesc cu pumnul? O să te lovesc cu ciomagul!”, conchide George Damian.
