NATO a primit o notificare din partea așa-numitului grup al „țărilor de la Visegrad”, grupul de patru țări central-europene: Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, care au anunțat că vor trimite trupe în țările baltice, cu acordul acestora, și că ar dori ca acele trupe să fie considerate ca fiind plasate sub umbrela NATO.
Oficiali din cele patru țări s-au reunit miercuri pentru a definitiva decizia politică. Planurile concrete vor fi prezentate Alianței la summitul care va avea loc în luna iulie la Varșovia.
Trupele ar urma să fie desfășurate prin rotație, începând din ianuarie 2017. Pentru a contracara obiecțiile anticipate ale Rusiei, comunicatul insistă asupra faptului că va fi vorba doar de antrenamente comune și exerciții militare.
Țările „grupului de la Visegrad” și cele baltice sunt cele mai active în cadrul NATO, dar și în UE, în promovarea unei atitudini dure față de Rusia.
Rusia la rândul său a anunțat săptămâna trecută că își întărește capacitatea militară pe flancul vestic. Ministrul apărării Serghei Șoigu a spus că noile măsuri, care includ desfășurarea de rachete sol-aer cu o lungă rază de acțiune, sunt un răspuns adus „încercărilor unor anumite țări de a-și întări prezența militară la granița noastră”, o referire limpede la NATO.
După notificarea oficială adusă de țările „grupului de la Visegrad”, NATO va trebui ca luna viitoare, înainte de summitul de la Varșovia, să ia o serie de decizii tehnice și strategice, definind numărul efectivelor ce vor fi desfășurate în țările baltice și având grijă să precizeze că nu este vorba de o desfășurare permanentă, pentru a nu da ocazia Kremlinului să vorbească despre o „provocare”. Cu toate astea, într-un interviu astăzi în cotidianul german Die Welt, primul ministru eston Taavi Roivas cere desfășurarea de trupe NATO permanente pe teritoriul Estoniei.
In paralel, parlamentul Suediei, țară neutră, a aprobat amendamente legale care permit o mai mare cooperare cu NATO, precum și desfășurarea de trupe ale Alianței pe teritoriul țării. Măsuri similare sunt propuse și în Finlanda, o altă țară neutră.
NATO asigură deja securitatea aeriană a țărilor baltice. Italia, la rândul său, protejează în permanență spațiul aerian al Sloveniei și Albaniei.
Intrucât cele trei republici baltice nu dispun de aviație militară suficientă pentru protejarea teritoriului lor, NATO asigură așa-numita Baltic Air Policing: la fiecare 4 luni, una din țările performante din punct de vedere militar ale Alianței preia apărarea spațiului aerian al țărilor baltice.
Si România a preluat o dată, vreme de patru luni, apărarea spațiului aerian al țărilor baltice: la sfârșitul anului 2007.
