La reuniunea ministrilor de externe din tarile Aliantei Nord Atlantice de la Bruxelles, sefii diplomatiilor din cele 28 de tari si Muntenegru ca invitat, au decis sa propuna Moscovei o reuniune a Consiliului Rusia-NATO inainte de summitul aliantei de la Varsovia din 8-9 iulie. Propunerea a fost făcută de Franţa si Germania, și a fost salutată de purtatorul de cuvînt al Kremlinului Dimtri Peskov carew a spus că Rusia nu a evitat niciodată dialogul.
La summitul de la Varsovia va fi aprobata desfasurarea de forte NATO in tarile din flancul de rasarit al Aliantei, ca raspuns la politica din ce in ce mai agresiva a Rusiei in regiunea din vecinătatea ei si dupa anexarea Crimeii acum doi ani si declanşarea razboiului din estul Ucrainei.
Moscova s-a opus de la inceput propunerilor de intarire a zonei rasaritene a NATO, și extinderii Alianței.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg explicat că o reuniune a Consiliului NATO–Rusia ar putea ajuta la promovarea transparenței în relațiile dintre Moscova și Alianță, și că agenda trebuie stabilita impreuna, daca Rusia acceptă propunerea:
„Transmitem un mesaj clar ca vom desfasura trupe in partea estica a Aliantei, că ne vom intari prezenta militara in partea estica a NATO. Am luat aceasta decizie in februarie si acum suntem in procesul de a stabili detaliile, amploarea operatiilor si compozitia şi locatia exacta a forţelor pe care le vom desfasura. Am trimis deja un semnal clar despre prezenta militara NATO in regiune, despre fortele multinationale implicate si că nalizam cu comandatii nostri militari unde vor fi staționate si ce marime ar trebui sa aiba aceste forte care vor avea dimensiunea unui batalion și vor fi amplasat in mai multe tari estice ale NATO.
Rusia a raspuns pina acum la aceste intenții ale NATO, și la invitarea micului stat din Balcanii de vest Muntenegru să intre în Alianță cu critici vehemente.
Potrivi autorităților de la Moscova, aceste planuri ale Alianței incalca tratatul referitor la rachetele nucleare cu raza medie de acţiune.
Dar NATO respinge aceste acuzatii si repeta că masurile sunt luate pentru a da garantii de securitate tarilor membre din regiune, care se simt amenintate de politica Moscovei, după ce a anexat Crimeea si continua sa ii susţina pe separatistii din estul Ucrainei.
Washingtonul vrea sa se asigure că Rusia nu îşi va continua incursiunile in tarile din vecinătatea ei şi ca securitatea tarilor NATO din flancul estic nu este amenintata .
Ministrul britanic de externe Philip Hammond spune că ar putea fi vorba de cinci batalioane, că decizia urmeaza sa fie luata luna viitoare, si ca operatiunea „nu are intenţia sa fie agresivă”.
Hammond a mai spus ca e posibil ca numarul militarilor de la granița cu Rusia să fie de 3.500, dar aceștia nu vor fi stationati in permanenta în regiune.
De asemenea, comanda batalioanelor ar putea fi împărţită intre Statele Unuite, Marea Britanie si Germania. Agentia Reuter citează diplomati NATO cu declarația că doua batalioane vor fi sub comanda americana, Marea Britanie si Germania vor conduce si ele cite unul, iar al cinci-lea batalion ar putea sa fi sub comandă daneza, spaniola sau olandeza, acest lucru urmând să fie stabilit.
Statele Unite sînt ingrijorate in continuare de politica Moscovei in regiunile din vecinătatea ei apropiata, și nunumai acolo.
Camera Reprezentanilor a aprobat în 18 mai legea prin care au fost alocate 620 de miliarde de dolari pentru apărare.
Legea a fost votată cu 277 cu voturi „pentru” si 147 „impotriva”, va trebui aprobata și de Senat si apoi promulgata de presedintele Barack Obama. Ea prevede marirea cheltuielilor militare pentru a linisti tarile aliate din Europa de Est.
Corespondentul nostru la Washington relateaza ca varianta votata cere oficialităţilor americane sa forţeze Rusia sa permită survolarea de către avioanele americane deasupra unor regiuni ale Rusiei, cum e enclava Kaliningrad de la Marea Baltica, unde Moscova şi-a sporit recent prezenta militara cu armament si militari.
