Prim-ministrul României, Dacian Cioloş, a comunicat la întrevederea sa de la Bucureşti cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, că procedura tehnică pentru acordarea primei tranșe din împrumutul în valoare de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova a fost demarată. Ce înseamnă, de fapt, acest anunţ? Cum se explică acest gest al României în contextul unei neîncrederi pronunţate din exterior faţă de Republica Moldova? Punctul de vedere al analistului politic Nicolae Negru, editorialist la „Ziarul Naţional”:
Europa Liberă: Aşadar, comunicatele oficiale de la Chişinău arată, fără a intra mult în detalii şi nuanţe, că vizita spicherului Andrian Candu la Bucureşti s-ar fi soldat sau a coincis cu deblocarea procedurii tehnice pentru acordarea de către România primei tranșe din împrumutul în valoare de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Ulterior au venit şi unele precizări că, de exemplu, „discuțiile dintre premierul român Dacian Cioloș și omologul său moldovean, Andrian Candu, s-a desfășurat în termenii și condițiile puse de FMI la Chișinău pentru semnarea unui acord de împrumut”. Altfel spus, înainte ca banii să ajungă la Chişinău, urmează ca Republică Moldova şi FMI să aibă, eventual în iulie, semnat un aşa-numit Staff Level Agreement cu FMI, un acord de intenţii cu Fondul care să fie un fel de dovadă în ceea ce privește mersul reformelor în Republica Moldova. Din punctul Dvs. de vedere cum trebuie înţeles corect cele întâmplate sau care se vor întâmpla în curând?
Nicolae Negru: „Nu cred că se găseşte cineva care să poată spune cum trebuie înţeles corect. Ceea ce înţeleg eu e că lucrurile se mişcă foarte greu. La Bucureşti s-au constatat anumite progrese, cum s-a exprimat domnul Cioloş, dar că mai sunt lucruri de făcut. Până la acel acord la care v-aţi referit mai sunt paşi de îndeplinit. Chiar reprezentanţii delegaţiei FMI, atunci când au plecat, dar şi printr-un comunicat de presă, au spus ce se aşteaptă de la Republica Moldova. Se aşteaptă reforme în justiţie, lupta cu corupţia, dar şi ca justiţia, de exemplu, să nu se implice în supravegherea şi reglementarea bancară şi se aşteaptă ca transparenţa acţionarilor finali în sistemul bancar să fie asigurată, ceea ce nu s-a întâmplat. Cum s-a exprimat şi domnul Alex Kremer, directorul de ţară al Băncii Mondiale, condiţiile care au dus la frauda de un miliard de dolari din sistemul bancar încă mai există şi s-ar putea în orice moment să ne pomenim cu o fraudă la fel de mare sau poate chiar mai mare decât ceea ce a fost.”
Europa Liberă: Ce probabilitate există că problemele, în aceste domenii uriaşe pe care le-aţi menţionat, se vor converti în soluţii sau reforme benefice?
Nicolae Negru: „Asta vrea să sugereze şi începutul procedurii de acordare a acestui împrumut promis de România şi anume că lucrurile se mişcă din loc şi într-un fel se aşteaptă ca la sfârşitul lunii iulie, când se termină sesiunea actuală a Parlamentului, să fie înfăptuite anumite reforme care au fost anunţate şi pe care le aşteaptă toată lumea. Nu prea am văzut, nu am auzit relatări triumfaliste sau aprecieri foarte entuziaste din partea Bucureştiului în privinţă la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Dimpotrivă s-a observat o anumite nu zic reticență, dar frazele au fost foarte bine calibrate, foarte temperate. S-a enunţat şi dorinţa ca Chişinăul să recâştige încrederea partenerilor occidentali, e adevărat, cu ajutorul României. Deocamdată observăm la Bruxelles o reticenţă şi mai mare în privinţă la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Trebuie să spunem că există motive suficiente ca şi Bucureştiul, şi Bruxelles-ul să privească cu prudenţă spre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.”
Europa Liberă: „Mâna Bucureştiului”, întinsă acum salvator Chişinăului, ar fi – în opinia Dvs. – un gest „frăţesc” deasupra „binelui şi răului” care se întâmplă în Republica Moldova sau ar reflecta pragmatismul regional al României care se doreşte un jucător puternic în regiune?
Nicolae Negru: „Sunt mai mulţi factori de menţionat. Am putea vorbi şi de pragmatism. Am putea vorbi şi de problema geopolitică de care nu se poate face abstracţie. Nu România, nu UE a pornit războiul din Ucraina, a ocupat Crimeea. Nu UE se înarmează, întreprinde anumite acţiuni împotriva statelor din aşa-zisa apropiere a Rusiei. Am putea zice că există şi factori interni din România. Am observat că un anumit partid care este partener cu Partidul Democrat din Republica Moldova exercită anumite presiuni şi asupra guvernului, şi asupra președinției ca acest împrumut promis să fie acordat fără nici o condiţie.”
Europa Liberă: L-aş cita, aici, pe președintele PSD din România, Liviu Dragnea care a afirmat – de la înălţimea opoziţiei – că „ori sunt frații noștri și vrem să-i ajutăm, ori ne aliniem și noi în rândul instituțiilor sau țărilor care spun că trebuie să mai aștepte”. E şi o temă, aşadar, şi de luptă politică internă în România această asistenţa „preferenţială” acordată Republicii Moldova?
Nicolae Negru: „Tocmai asta voiam să spun. E vorba şi de luptă internă din România, dar e vorba şi de înţelegerea situaţiei foarte grave în care se află Republica Moldova. Pacientul e în spital, e adevărat, nu moare, cum s-a exprimat şi domnul Alex Kremer, directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, dar nu o să iasă degrabă. Dacă nu este ajutat, atunci poate o să stea ani de zile în acest spital. Desigur, Bucureştiul este cel mai interesat ca pacientul Republica Moldova să se însănătoșească.”
Europa Liberă: Mai contează şi ca pacientul să-şi dorească însănătoșire grabnică sau cel puţin metodică. Unii observatori au remarcat că „îndată ce proiectele de infrastructură comune - cum ar fi gazoductul care ar lega Republica Moldova de Europa - trec de frontiera României, ele sunt imediat îngropate, oricât de mulţi sau de puţini bani ar investi România”. Ce garanţii există că veștile bune promise şi de această dată de oficialii moldoveni pentru a primi banii chiar se vor înfăptui?
Nicolae Negru: „Nu există, din păcate, nici o garanţie. În continuare putem vorbi despre o mimare a anumitor reforme. Se adoptă nişte legi, parcă se întâmplă formal nişte schimbări, dar în realitate aceste schimbări nu se observă. Din punctul meu de vedere, partenerii noştri occidentali au tot dreptul să privească cu prudenţă fiindcă anumite semnale nu sunt încurajatoare. Vedem şi semnalele din domeniul justiţiei, cazul Domnica Manole, cazul primarului de la Taraclia. Se creează impresia că cineva mimează aceste reforme. Cineva vrea să creeze impresia că lucrurile s-au urnit din loc, dar rezultate concrete nu se văd. Dacă actuala guvernare consideră că toată lumea va fi mulţumită de faptul cum se mişcă lucrurile, de exemplu, cum sunt căutați banii dispăruţi, care de fapt nu sunt căutaţi sau cum sunt traşi la răspundere cei implicați. Iată nişte investigaţii au stabilit că de fapt instituţiile statului au fost paralizate complet şi probabil sunt paralizate în continuare. Nici nu era nevoie de investigaţii ca să ştim lucrul acesta.”
Europa Liberă: E limpede că mimarea reformelor sau schimbărilor, soluţiilor nu mai merge. Dar poate că, forţată de împrejurări, de această nevoie acută de bani pentru a nu intra în dezastru, guvernarea va face mai rapid reformele promise? Sunteţi optimist, pesimist în acest sens?
Nicolae Negru: „Din păcate, vremea trece, dar optimism tot mai puţin în această privinţă. Aşa am crezut noi, că dependenţa de sursele financiare îi va determina pe guvernanţi să facă la modul sincer schimbările necesare. Deocamdată acest lucru nu se observă. Impresia mea e că finanţatorii noştri, partenerii din Occident, inclusiv România, sunt ostateci într-un fel ai acestei situaţii geopolitice care s-a creat în regiunea noastră. Actuala guvernare profită de această situaţie şi nu are de gând să facă anumite cedări. Vom vedea dacă greşim. Eu aş vrea să greşesc, dar deocamdată nu avem semnale care să ne arate că lucrurile se schimbă cu adevărat.”
