Într-o perioadă de stagnare economică prelungită, cu atacuri teroriste, amenințări rusești și valuri de refugiați, mulți europeni sunt împotriva implicării țărilor lor pe arena internațională. Aceasta este una din concluziile sondajului efectuat de Centrul de Cercetări Pew, din Statele Unite în 10 țări din Uniunea Europeană.
În șapte din ele oamenii consideră că țările lor ar trebui să se concentreze asupra propriilor probleme, lăsând alte țări să se descurce cum pot mai bine. În cinci țări cercetate, majoritatea cetățenilor cred că în politica externă guvernul lor trebuie să urmărească interesul național, chiar dacă aliații se împotrivesc.
Fenomenul pe care autorii sondajului îl numesc „eroziunea încrederii internaționale” afectează multe societăți europene. Numai germanii și polonezii consideră că țara lor are acum mai multă influență internațională decât în urmă cu zece ani. În schimb grecii, italienii, spaniolii și francezii cred că greutatea țării lor pe scena internațională a scăzut.
În același timp – observă autorii cercetării – europenii spun limpede că ar dori ca UE să joace un rol mai mare în lume. Nu mai puțin de 77% din cei chestionați cred că blocul cu 28 de membri ar trebui să se implice mai mult la scară globală.
Analizând rezultatele sondajului efectuat în primăvară, ziarul „Financial Times” întrevede obstacole în calea unor eventuale încercări de integrare mai pronunțată în interiorul UE. Cel mai mare obstacol ar fi, potrivit comentatorului Tony Barber, diferențele de vederi între cetățenii celor două țări considerate „motorul” UE: Franța și Germania.
Autorii sondajului intitulat „Europenii privesc viitorul divizați” spun că „germanii sunt mult mai încrezători în rolul internațional al țării lor, se preocupă de ce se întâmplă în lume și sunt devotați multilateralismului și implicării în economia globală”. Prin contrast, „francezii sunt pesimiști în privința influenței mondiale a țării lor, se concentrează asupra propriului destin național și sunt reticenți față de globalizare și cooperarea cu aliații”.
În opinia comentatorului de la Financial Times, aceste deosebiri ar putea provoca mari greutăți unei eventuale încercări franco-germane de revigorare a Uniunii Europene printr-o integrare mai mare în urma unei eventuale ieșiri din organizație a Marii Britanii.
Sondajul Pew a constatat deosebiri mari de opinii între cele 10 țări cercetate în mai multe chestiuni. De exemplu, problema refugiaților este considerată o criză gravă în Grecia, Ungaria, Italia sau Polonia mult mai mult decât în Germania, Olanda sau Suedia.
În vreme ce majoritatea spaniolilor, germanilor, suedezilor sau olandezilor consideră că apărarea drepturilor omului ar trebui să fie o prioritate în politica externă, ungurii, grecii, polonezii sau italienii cred că deși drepturile omului sunt importante, există lucruri mai importante în relațiile internaționale.
Europenii au viziuni mai apropiate în privința chestiunilor pe care le consideră amenințări. Majoritatea respondenților cred că acestea sunt organizația Statul Islamic, schimbarea climatică, instabilitatea economică globală și atacurile cibernetice. Alte chestiuni, cum ar fi numărul mare de refugiați din Siria, tensiunile din relația cu Rusia și creșterea influenței globale a Chinei sunt considerate mai puțin amenințătoare de majoritatea europenilor. Un sfert din cei chestionați văd o amenințare în puterea și influența Statelor Unite.
Sondajul arată diferențe de opinie regionale, dar și între țări apropiate. De pildă, în Polonia condusă de un guvern critic față de Kremlin, 71% din cetățeni consideră ca pe o mare amenințare tensiunile din relațiile cu Rusia, în vreme ce în Ungaria regimului pro-rusesc al lui Viktor Orban tensiunile cu Moscova îngrijorează numai 23% din respondenți.
