Cabinetul de miniștri a aprobat recent proiectul de lege care ar urma să ghideze activitatea întreprinderilor mici și mijlocii. Noile prevederi, care potrivit autorităților ar trebui să asigure cele mai bune condiții pentru dezvoltarea business-ului, sunt considerate mult prea generale de experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Aceștia susțin că autoritățile trebuie să vină în sprijinul întreprinzătorilor, fără să facă exces de reglementări și control.
Despre acest lucru, dar și despre alte constatări formulate de experți la o dezbatere publică a situației la zi din domeniu, vom discuta cu Eugen Ghilețchi, economist la Institutul pentru Politici și Reforme Europene de la Chişinău.
Europa Liberă: Domnule Ghilețchi, una din constările pe care o scot în față experții și antreprenorii este că actualmente nu există o cooperare mulțumitoare între business-ul mic și autorități. Dezbaterea pe care ați organizat-o nu e prima care arată că autoritățile din R. Moldova nu au o deschidere suficientă față de întreprinderile mici și mijlocii. Există într-adevăr aceasta reticență sau nepăsare des invocată? Dacă da, care e cauza?
Eugen Ghilețchi: „După părerea noastră, între autorități și sectorul de afaceri, deseori se întâlnește o prăpastie foarte mare. Atunci când discuți cu autoritățile vezi lucrurile într-un fel. Și, de regulă, autoritățile dau vina pe lipsa de educație antreprenorială, pe lipsa de dorință a antreprenorilor de a se informa cu privire la cadrul legal. Și astfel, autoritățile încearcă să explice de ce mulți antreprenori întâlnesc dificultăți.
Pe de altă parte, discuți cu antreprenorii și înțelegi că, de fapt, autoritățile statului nu depun destul efort pentru a susține sectorul privat al economiei. Noi, de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, din această cauză anume am inițiat această dezbatere publică, ca să înțelegem care sunt motivele acestei prăpastii și să încercăm să construim un pod între aceste două.
Mai întâi am avut un șir de discuții interne, ne-am întâlnit separat cu autoritățile statului și apoi separat cu antreprenorii. Când am invitat separat antreprenorii la o discuție, aceștia au fost foarte deschiși, însă când am invitat antreprenorii să stea la aceeași masă cu autoritățile statului pentru această dezbatere publică, am întâlnit o reticență din partea acestora, din două motive. Pentru că autoritățile oricum, spun ei, nu ar auzi glasul lor, iar pe de altă parte, antreprenorilor aveau o frică, că dacă se vor expune în public, ar putea să se trezească cu anumite controale consultative peste o zi, două.”
Europa Liberă: Este în discuție un nou proiect de lege care vizează activitatea micilor întreprinzători. În ce măsură ar putea schimba situația din domeniu, or, multi antreprenori invocă birocratia și coruptia care-i sufoca, vor simplificarea regulilor jocului?
Eugen Ghilețchi: „Parlamentul Republicii Moldova a adoptat deja în primă lectură, iar motivul pentru care noi am organizat dezbaterea a fost ca să încercăm să formulăm un șir de propuneri pentru îmbunătățirea acestui act. El va merge pentru a fi votat în lectura a doua.
Într-adevăr, documentul pare a fi mult prea general și nu pare să abordeze problemele directe pe care le au antreprenorii. Singura măsură din întreg proiectul de lege, care va veni în sprijinul antreprenorilor ține de controale. Proiectul de lege spune că în primii trei ani de activitate, controalele din partea autorităților de stat asupra antreprenorilor vor avea un rol consultativ, cu excepția crimelor sau infracțiunilor economice. Cu alte cuvinte, în primii trei ani de activitate antreprenorii vor primi un sprijin din partea autorităților prin anumite controale consultative.
Acum, dacă analizăm cadrul european, vedem că lipsesc foarte multe alte prevederi care ar putea să-i ajute pe antreprenori. Aici putem să vorbim despre achizițiile publice. În multe țări europene, antreprenorii sunt stimulați pentru ca să participe la achizițiile publice, pentru ca acestea reprezintă o porțiune foarte mare din buget. Totodată, în cadrul legal european se întâlnesc foarte multe prevederi privind acordarea șansei secunde. Cu alte cuvinte, antreprenorii de bună credință care falimentează, de regulă, în Republica Moldova trebuie să treacă prin proceduri foarte complexe de lichidare a afacerii.
În Republica Moldova, în medie, o afacere se lichidează în trei ani, comparativ cu doi ani pe plan european. Lipsesc toate aceste prevederi care ar crea un cadru mai prielnic pentru activitatea antreprenorială.”
Europa Liberă: Dar de ce aceste prevederi care există în legislația europeană lipsesc aici, de vreme ce Republica Moldova se integrează chiar în Uniunea Europeană? N-ar fi mai simplu dacă toată această legislație ar fi pusă în practică și aici?
Eugen Ghilețchi: „Ar fi ideal dacă s-ar întâmpla acest lucru. Lucrul pe care noi îl recunoaștem este că nu este simplu să transpui astfel de prevederi, fiindcă ele au un impact asupra unui sector foarte mare al economiei și totodată implică coordonarea și cu altă legislație. Însăși prevederea privind controalele, noi avem o lege separată care coordonează întreg cadrul privind controalele de stat.
Pe de altă parte, dacă vorbim de fiscalitate, noi avem Codul Fiscal care stabilește principiile și stimulările fiscale pentru un anumit an. De aceea, după părerea mea, efortul care trebuie depus pentru dezvoltarea unei astfel de legi trebuie să fie mult mai masiv din partea autorităților și trebuie să existe un dialog mult mai activ cu sectorul real, lucru care, probabil nu s-a realizat și de aici și rezultă motivul de ce nu au fost transpuse un șir de modificări mai bune pentru realizarea acestei legi.”
Europa Liberă: Nu este primul an în care se discută aceste aspecte, de ce totuși nu poate fi găsită de-a lungul atâtor ani o formula reciproc avantajoasă?
Eugen Ghilețchi: „Un alt element care este important atunci când vorbim despre aceasta, ține de abordarea holistică a autorităților de stat. Birocrația, de obicei naște corupția. Cu cât mai multe reglementări există, cu cât mai confuze sunt reglementările, cu cât mai complicate sunt acestea, cu atât mai mult antreprenorul este pus în situația să dea mită. Și atunci când nu există un cadru foarte clar și foarte prielnic pentru dezvoltarea antreprenorului, atunci sunt avantajate autoritățile statului, fiindcă acestea au spații de manevră atunci când se efectuează controale și se aplică sancțiuni antreprenorilor. Și acesta ar putea să fie un motiv din care nu există o voință mai puternică pentru favorizarea sectorului IMM.”
Europa Liberă: Domnule Ghilețchi, mulți dintre micii întreprinzători deplâng un fenomen neplăcut, concurența neloială. Chiar aici, la birou a fost într-o zi un domn de la piața centrală care spunea că el este înregistrat și plătește impozite, dar nu are șanse cumva să supraviețuiască pentru că alături vând niște oameni care nu au autorizație, neplătind impozite. Această concurență neloială, de ce nu este curmată?
Eugen Ghilețchi: „Ea cu siguranță există și ea există datorită faptului că autoritățile cu prevederi de control nu tratează în mod egal absolut toți antreprenorii. De ce ei nu-i tratează în mod egal, anume din cauza faptului că fie au o relație mai bună cu unii dintre ei, fie că unii dintre ei plătesc mită mai mare. Și atunci când autoritățile nu au o abordare corectă față de toți antreprenorii, se creează concurența aceasta neloială.
Un antreprenor de bună credință, care nu dorește decât să își desfășoare afacerea, el face totul legal, plătește toate taxele, obține toate autorizațiile. Însă autoritățile care vor să o ia pe scurtătură, plătește autorităților statului. Acesta, din nou, este un rezultat al legislației supra birocratizate și ambiguii pe alocuri. De exemplu, vine cineva la tine și spune, uite, ție îți trebuie o autorizație ca să vinzi aici și acolo, și dacă antreprenorul nu este informat, atunci el plătește și vinde fără nici o problemă. Însă antreprenorul care se informează și trece toate procedurile birocratice, pentru ei evident că costurile sunt mai mari pentru ca el să opereze în aceleași condiții. Este o supra birocratizare a reglementărilor din Republica Moldova care dau mână liberă autorităților.”
