„Deutsche Welle” schițează un portret-robot al unui viitor Procuror General al Republicii Moldova în baza sugestiilor făcute de procurorul-şef al DNA din România, Laura Codruţa Kövesi, care s-a întâlnit recent cu o delegație de funcționari și reprezentanți ai societății civile de la Chişinău. „/…/ Cred că procurorul general ar trebui să fie procuror și, repet, e important să fie încurajat. De asemenea, o structură specializată a Procuraturii care să se ocupe de investigațiile legate de corupție este extrem de necesară în Republica Moldova, iar în acea structură trebuie să lucreze procurori independenți și adevărați profesioniști”, a menționat șefa DNA. Laura Codruța Kövesi spune că viitorul procuror trebuie să fie din sistem, să fie un procuror care a făcut anchete, care știe exact la ce să atragă atenția atunci când simte că sunt probleme. Despre anchetarea aşa numitului „furt al miliardului”, Laura Codruța Kövesi a declarat că, în asemenea cazuri, investigațiile sunt complexe, iar din cauza conexiunilor externe, ele pot dura și doi ani.
Unul dintre liderii PDA, Alexandru Slusari, semnează pe portalul Independent.md un articol de opinie în care se arată dezamăgit de faptul că „toată murdăria legată de aşa-numitul vector proeuropean (…) a ieşit la iveală.” Slusari afirmă că formațiunea este pregătită să preia controlul ţării sau să participe la acest proces. „/…/ Ştim cum trebuie să dezoffshorizăm, să demonopolizăm, să debirocratizăm şi să decentralizăm economia. Cum să reformăm sistemul judiciar şi cum să luptăm cu fenomenul corupţiei”, menționează Alexandru Slusari, care subliniază că multor „aşa-zişi politicieni” formațiunea le promite dosare penale şi că „vor sta pe banca acuzaţilor alături de Plahotniuc.”
„RISE Moldova” publică o investigație („Republica Sheriff”) despre afacerile oligarhilor transnistreni Victor Gușan și Ilia Kazmali, dezvăluind dimensiunea reală a imperiului internațional construit de „țarii oligarhiei din Transnistria.” Jurnaliștii de investigație menționează că, în ultimii 20 de ani, cei doi, utilizând pașapoarte din Republica Moldova, Ucraina și Rusia, au devenit coproprietari ai zeci de companii, fondate în Republica Moldova, pe malul drept al Nistrului, în Ucraina, în state ale UE, dar și în paradisuri fiscale. Pentru a reda proporțiile pe care le-au luat afacerile celor doi, reunite în regiunea transnistreană în Holdingul Sheriff, jurnaliștii notează că, anul trecut, fiecare a treia rublă care a intrat în bugetul nerecunoscutei republici moldovenești nistrene a fost virată de companiile controlate de cei doi oligarhi. Mai mulți angajați ai holdingului sunt și deputați în sovietul suprem din partea „Obnovlenie”, un partid pro-rus, care controlează parlamentul transnistrean.
Agenția rusă Tass.ru îl citează pe Serghei Gubarev, ambasadorul cu misiuni speciale al Federației Ruse în problema transnistreană, care a declarat la Viena că pentru soluționarea conflictului din estul Moldovei este necesară „dezghețarea” procesul de reglementare și de a atribui putere juridică înțelegerilor la care s-a ajuns. Nu este normală situația când părțile nu au contacte și nu întreprind pași concreți pentru soluționarea problemelor cotidiene, a spus ambasadorul rus. Serghei Gubarev a reafirmat că rămâne adeptul poziției: mai bine zece ani de negocieri, decât o zi de război. Oficialul rus a remarcat „cu satisfacție” că anume cu eforturile Rusiei, care au fost susținute de președinția germană a OSCE, au fost reluate negocierile în formatul „5+2”. „/…/ Noi reieșim din faptul că părțile au conștientizat că a sta fiecare în colțul său pentru a scuipa unul în altul cu hârtie rugumată nu este cel mai bun mijloc de a stabili relații”, a spus diplomatul, exprimându-și speranța că activitatea ritmică a formatului va fi reluată.
Lia Ciutac de la săptămânalul „Timpul” a stat de vorbă cu mai mulţi experţi despre preţurile la carburanţi în Republica Moldova, iar aceştia susţin că din cauza monopolului care există pe piață, nu ar exista o concurență loială în domeniu și prețul la combustibili nu ar fi format corect. Experții în energetică susțin că stabilirea prețurilor plafon în baza metodologiei noi, aprobate de ANRE, nu se bazează pe raționamente economice. Aceștia asigură că măsura este una populistă, de reducere a prețurilor la carburanți, cu riscul de a falimenta majoritatea operatorilor mici.Victor Parlicov, expert din cadrul Institutului de Cercetare IDIS „Viitorul”, susține că impunerea plafonului doar pentru prețul de comercializare cu amănuntul (nu și pentru prețul de comercializare angro) va avantaja companiile mari, care activează pe ambele verigi ale lanțului valoric.
Portalul Anticorupţie.md scrie că Centrul de Investigații Jurnalistice a pierdut procesul împotriva Președinției. Jurnaliştii au cerut obligarea Președinției să ofere informație despre persoanele decorate cu distincții de stat de către președinții țării din 2001 până în prezent, precum și actele prin care șefii statului au respins candidaturile judecătorilor propuși să fie promovați sau numiți în funcție. Deși instanța de apel a dat curs primului punct și l-a respins pe cel de-al doilea, CSJ a dispus casarea integrală a acelei decizii și a menținut hotărârea Judecătoriei sectorului Buiucani care în noiembrie 2015 a respins acțiunea Centrului. „Hotărârea în cauză este una neadecvată, este de fapt o sfidare a dreptului cetățenilor la informația de interes public și o sfidare a normelor de drept internaționale, a libertății presei și este contrară principiilor unei democrații. Următorul pas cred că va fi CEDO, ca să ne cerem deptul la accesul la informația de interes public”, a menţionat preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac.
Mold-street.com scrie că în seara zilei de 30 iunie, cinci angajaţi ai companiei de Asigurări Asito au fost reţinuţi de ofiţerii CNA şi procurorii anticorupţie. Printre cei reţinuţi sunt directorul financiar al companiei, contabilul-şef, juristul companiei şi doi jurişti stagiari. Ei sunt bănuiţi de tentativă de infracţiune, delapidare de avere străină şi spălare în proporţii deosebit de mari. Potrivit portalului Newsmaker.md, care citează surse din cadrul organelor de anchetă, scrie că directorul general al Asito, cetăţeanul ucrainean Andrei Lupîrî, se află în concediu. „Ei sunt suspectaţi de scoaterea a circa 9,5 milioane de lei de la Asito”, scrie Newsmaker.
