În timp ce pe plan internaţional devine cunoscut deja după 2008, când a fost numit ambasador al Rusiei la NATO şi a lansat cu orice ocazie, critici dure faţă de Alianţa Nord Atlantică, în Republica Moldova numele Dmitri Rogozin începe să fie recunoscut mai cu seamă după 2011, când este numit vicepremier al Rusiei, dar şi trimis special al preşedintelui rus Vladimir Putin în regiunea transnistreană.
Mai puţini ştiu că Rogozin a fost implicat direct în conflictul transnistrean, aşa cum o recunoaşte chiar dânsul în cartea sa „Duşmanul poporului”. În ea, Rogozin susţine că a luptat cu arma în mână în războiul din Transnistria, în 1992, împotriva moldovenilor şi a ceea ce el numeşte „fasciştii români”. De altfel, după conflictul transnistrean, Dmitri Rogozin s-a implicat în politica rusă. În 1997 devine membru al Dumei de Stat, tot atunci a înaintat o iniţiativă legislativă privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă.
Vizitele sale în Republica Moldova au generat de fiecare dată controverse. În calitate de co-preşedinte al comisiei guvernamentale moldo-ruse el nu a ezitat să transmită cu orice ocazii mesaje controversate autorităţilor moldovene.
Rogozin a pledat mereu pentru o apropiere mai mare a Moldovei de Rusia, a criticat curentul unionist din Moldova şi nu s-a sfiit să ameninţe autorităţile de la Chişinău când acestea negociau Acordul de Asociere cu UE.
„Sperăm să nu înghețați la iarnă”, a spus el la Chişinău, în timpul unei vizite din ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, la care a fost parafat acest acord, sugerând dependenţa energetică a Republicii Moldova faţă de Rusia.
„În virajele sale europene abrupte şi serioase, partea moldovenească n-ar trebui să desprindă de la locomotivă unele vagoane”, a mai atenţionat Rogozin atunci Chişinăul, făcând aluzie la regiunea transnistreană.
La scurt timp, Federaţia Rusă a anunţat embargo la vinurile moldoveneşti, iar mai târziu şi la alte produse agroalimentare din Moldova.
În noiembrie 2013, deputatul liberal Valeriu Munteanu, în prezent ministrul mediului, a cerut fără succes diplomaţiei de la Chişinău să-l declare pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin persona non grata în Republica Moldova.
În mai 2014, emisarul moscovit revine în Republica Moldova într-o vizită privată, pentru a participa la Tiraspol la parada militară de Ziua Victoriei. „Rusia va face tot posibilul ca Transnistria să nu fie izolată. Rusia are rolul de garant al securității și în funcție de evoluții vom lua măsuri concrete în această direcție”, a declarat Rogozin la Tiraspol. În acel moment, demnitarul rus se afla deja pe o listă occidentală a sancționaților pentru anexarea Crimeii. La întoarcere în Rusia, Ministerul de externe moldovean a anunţat că Rogozin ar fi încercat să ia cu el „liste cu semnături pentru recunoașterea Transnistriei”. Listele au fost sechestrate de autorităţile moldovenşti, iar Rogozin, care a fost obligat să se întoarcă la Moscova cu un avion de linie după ce Ucraina și România i-au interzis să folosească spațiul lor aerian, a spus că data viitoare va zbura la bordul unui bombardier.
„Aventuroasa” călătorie a vicepremierului rus la Tiraspol, de Ziua Victoriei, şi schimbul tensionat de replici pe care l-a provocat, ar fi putut rămâne o anecdotă în istoria relaţiilor dintre Republica Moldova şi Rusia, dacă la mai puţin de o săptămână nu ar fi venit invitaţia Uniunii Europene ca Moldova să semneze Acordul de Asociere şi Liber Schimb pe 27 iunie.
La o lună distanţă, în iulie 2014, vicepremierul rus Dmitri Rogozin declara în cadrul unei întâlniri la Moscova cu liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk, că Acordul de Asociere dintre Moldova și UE este lipsit de logică și încalcă drepturile locuitorilor din regiunea transnistreană.
Ultima dată Dmitri Rogozin a vizitat Chişinăul în august 2014, după ce a fost la Tiraspol şi a participat la ceremoniile de 70 de ani de la operatiunea Iasi Chișinău din al Doilea Război Mondial. Întâmpinat cu proteste la Aeroportul Internaţional Chişinău, Rogozin a ocolit ieșirea principală și nu a dat ochii cu protestatarii. Înainte de vizită, Rogozin a scris pe rețelele de socializare că premierul moldovean din acea vreme Iurie Leancă e un „politician tânăr şi începător” care ar trebui „să aibă mai mult respect pentru Rusia” şi reprezentanţii ei oficiali. Replica vine după ce Leancă declarase „ofensatoare şi neconstructive” în raport cu Republica Moldova declaraţii anterioare ale lui Rogozin.
Una din cele mai recente acuzaţii pe care le-a adus Moldovei şi Ucrainei e că acestea ar impune „o blocadă socio-economică dură” regiunii transnistrene. Rogozin i-a asigurat pe transnistreni că Rusia nu-i va abandona. Înainte de a ateriza astăzi la Chişinău, Rogozin scria pe o reţea de socializare că va cere anularea blocadei faţă de regiunea transnistreană, în schimbul deschiderii pieţei ruseşti pentru vinurile moldovene.
