La ceremonie au participat atât oficiali din R. Moldova, cât și din România, precum și oameni simpli veniți din mai multe raioane.

Statuia, care are o înălțime de peste 6 metri și o reprezintă pe Regina Maria a României în ziua încoronării de la Alba Iulia, a fost realizată în bronz de sculptorul Veaceslav Jiglițchi, în baza unui proiect realizat de arhitectul Mihail Andrieș.

Ținuta artistică a fost supravegheată de o comisie internațională de experți. Postamentul este realizat din piatră de Cosăuți, de către meșterul Marin Lozan. Crearea monumentului a costat circa 60 de mii de euro.

„Majestate, bine ați revenit la Chișinău”, cu acest mesaj a fost dezvelit monumentul de către rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, alături de academicianul Grigore Tinică și doctorul în științe juridice Iulian Rusanovschi, căruia îi aparține inițiativa de inaugurare.

Propunerea a fost lansată încă în 2018, cu prilejul centenarului unirii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Submarinul turistic Sindbad, care avea la bord 45 de persoane, făcea o călătorie în jurul recifelor de corali din Marea Roșie, precizează agenția de presă DPA. 38 de persoane au fost salvate nevătămate.

Mai multe ambulanțe au ajuns la fața locului, iar motivele naufragiului nu au fost deocamdată clarificate. Turiștii de la bordul submarinului scufundat ar fi toți cetățeni ruși, relatează Reuters, care citează Consulatul Rusiei din Hurghada.

Consulul rus, Viktor Voropaev, a declarat pentru TASS că majoritatea pasagerilor au fost salvați și viața lor nu este în pericol.

Potrivit portalului egiptean de știri Al Youm as-Sabia, pe lângă cele șase persoane care au murit în accident, cel puțin alte nouă au primit îngrijiri medicale. Consulatul General al Rusiei nu a comentat încă aceste informații, menționează TASS.

Consulatul General al Rusiei a precizat că accidentul batiscafului de agrement Sindbad a avut loc la o distanță de 1 kilometru de țărm, la ora locală 10:00 (11:00, ora Moscovei, 10:00, ora R. Moldova).

Potrivit datelor preliminare, incidentul a avut loc în timpul unei excursii obișnuite.

Hurghada este o destinație importantă pentru scafandri, amatori de snorkelling și alți turiști atrași de recifurile de corali spectaculoase din Marea Roșie. Mai multe companii oferă tururi cu submarine dotate cu ferestre mari în partea de jos, permițând grupurilor de turiști să admire recifurile și viața marină, navigând de obicei la o adâncime de aproximativ 20 de metri, scrie AP.

• Te-ar putea interesa și: Turism sub sancțiuni. Rușii călătoresc mai ales în Turcia, Thailanda, Abhazia...

În noiembrie, un iaht turistic s-a scufundat în Marea Roșie, după ce autoritățile egiptene au emis avertismente privind condițiile de mare agitată. Cel puțin patru persoane s-au înecat, iar 33 au fost salvate.

Turismul reprezintă un sector important pentru economia egipteană, însă multe companii din acest sector au oprit sau limitat activitățile de călătorie în Marea Roșie din cauza pericolelor generate de conflictele din regiune.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit amendamentului adoptat de senatorii români, în situația în care R. Moldova nu va putea să-și asigure necesarul de energie electrică prin producție proprie, producătorii din România vor fi obligați să încheie contracte bilaterale cu furnizorii desemnați de guvernul moldovean, la un preț reglementat, la care se vor adăuga și costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit Agerpres.

Energia electrică vândută în aceste condiții va acoperi exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din R. Moldova, potrivit proiectului de lege.

În România, plafonarea prețurilor la energia electrică va fi menținută până la 30 iunie 2025, iar la gazele naturale - până la 31 martie 2026.

R. Moldova își asigură peste 50% din consumul intern prin importuri din România, care au devenit principala sursă de compensare a deficitului apărut după ce centrala de la Cuciurgan, de pe malul stâng al Nistrului, a încetat să mai exporte energie electrică.

Acest lucru s-a întâmplat după ce din 1 ianuarie, regiunea transnistreană nu mai primește gaze naturale de la Gazprom, pe ruta din Ucraina, după ce Kievul a refuzat să prelungească acordul de tranzit al gazelor naturale.

Din ianuarie și până în prezent, R. Moldova a procurat energie electrică din România parțial pe baza unor contracte la prețul plafonat de guvernul român (400 roni/MWh). O altă parte a importurilor de electricitate au venit de pe bursa de energie OPCOM, unde tarifele sunt și de trei ori mai mari.

Această situație a dus la majorarea tarifelor la energia electrică, la începutul acestui an. Consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc în prezent 4,10 lei/kWh, iar cei din nord - 4,68 lei/kWh.

• Vezi și: Compensații la energie electrică pentru toată populația. Premierul Recean, despre sprijinul UE

Cu sprijinul Uniunii Europene, care a oferit guvernului moldovean un pachet de asistență în sumă de 250 de milioane de euro, autoritățile de la Chișinău au anunțat că din luna februarie, primii 110 kWh consumați vor fi facturați la tarifele vechi, de circa 2,3 lei/kWh.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alte 26 de drone false, care nu transportau explozibili, s-au prăbușit fără a provoca pagube, a precizat armata ucraineană, adăugând că au fost raportate lovituri în regiunile Harkov, Sumî, Cernihiv și Dnipropetrovsk, scrie dpa.

Totodată, forțele ucrainene nu au reușit să intercepteze o rachetă balistică Iskander-M, lansată de Rusia, potrivit armatei ucrainene. Informația nu a putut fi verificată din surse independente.

Atacurile rusești asupra orașului Harkov au rănit peste 20 de persoane, a anunțat guvernatorul militar Oleh Sinehubov pe Telegram.

Alte trei persoane au fost rănite în orașul Dnipro, iar zece blocuri de locuințe, o școală și zeci de vehicule au fost avariate în atacul nocturn, a transmis guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lisak.

Atacurile Rusiei asupra Ucrainei continuă neîntrerupt, după ce Moscova a refuzat să accepte o propunere a SUA de încetare generală a focului pentru 30 de zile, făcută pe 11 martie.

Deși Rusia susține că respectă un armistițiu limitat, propus pe 18 martie, care prevede oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, atacurile cu drone asupra clădirilor rezidențiale și a altor obiective civile s-au intensificat de atunci.

Vorbind miercuri la Paris, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că, deși acordul dintre Moscova și Kiev privind evitarea loviturilor asupra infrastructurii energetice progresează, mai sunt necesare „clarificări tehnice”, cum ar fi modul de monitorizare a înțelegerii.

Casa Albă a transmis marți, într-o declarație referitoare la discuțiile dintre SUA și Rusia desfășurate în Arabia Saudită, că cele două țări au „convenit să dezvolte măsuri de implementare” a unui acord privind interzicerea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Rusia și Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Acordului administrativ între guvernul moldovean și Comisia Europeană, funcționarii moldoveni vor putea participa la programele Experți Naționali Detașați (END) și Experți Naționali în Formare Profesională (ENFP), pentru a obține experiență în politicile de lucru și modul de activitate al Comisiei Europene.

Pentru programul ENFP, termenul de detașare este de la trei la cinci luni, iar în cazul END, termenul este de până la doi ani. Republica Moldova va putea detașa funcționari publici care au activat cel puțin un an într-o instituție a statului și care, la revenire, vor urma să contribuie la procesul de integrare a țării în UE.

Funcționarii care vor pleca în UE își vor păstra salariile și alte plăți din R. Moldova, dar vor activa în interesul organismului UE care îi va găzdui. Totodată, ei pot obține diurne pentru călătorie și indemnizații pentru subzistență lunară și pentru concediu anual.

• Te-ar putea interesa și: Funcționarii moldoveni vor putea fi trimiși la stagii în Uniunea Europeană

Tot în ședința de joi, deputații au votat în prima lectură și proiectul de lege privind detașarea experților naționali la instituțiile sau organismele Uniunii Europene, precum și modificarea cadrului normativ conex.

Documentul reglementează detașarea personalului contractual din cadrul instituțiilor sau autorităților publice, sau de la angajatorii din Moldova.

În noiembrie anul trecut, Guvernul a hotărât că peste 1.000 de funcționari publici din 44 de instituții publice din Republica Moldova vor primi sporuri salariale de până la 50% pentru punerea în aplicare a cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Scrisorile au fost publicate pe pagina de Facebook a Evgheniei Guțul de către avocații acesteia. Bașcana se află în izolatorul CNA din 25 martie, fiind bănuită de de gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale în alegerile din 2023.

Adresându-se lui Putin, guvernatoarea Găgăuziei a scris că reținerea sa este parte din „campania pentru diminuarea statutului juridic special” al autonomiei găgăuze. Guțul a acuzat oficialii moldoveni de provocarea unui „război civil în regiune” și persecutarea opoziției.

Ea și-a motivat adresarea către Putin prin faptul că Rusia „mereu a fost garantul apărării drepturilor și intereselor poporului găgăuz”.

„Vă rog, ca pe un lider unui stat măreț și apărătorul istoric al drepturilor poporului (găgăuz - n.r.) să utilizați toate mecanismele posibile pentru presiune diplomatică și politică asupra Chișinăului ca să fiu eliberată imediat”, se arată în scrisoarea bașcanei.

Guțul a mai scris că doar „poziția fermă a Rusiei” poate opri „abuzurile” autorităților de la Chișinău. La sfârșitul textului ea a menționat că se află în izolator și că „poporul găgăuz privește cu speranță spre Rusia”.

Peste o oră, pe pagina Evgheniei Guțul a mai fost publicată o scrisoare către președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Ea a repetat parțial conținutul scrisorii către Putin, dar a menționat că 30 de ani în urmă anume Turcia a intermediat semnarea unui acord între „poporul găgăuz și Republica Moldova”.

Guvernatoarea Găgăuziei a menționat că oficialii de la Chișinău persecută pe cei care „sunt pentru prietenia cu Turcia și Rusia”. Bașcana l-a rugat pe Erdogan să condamne public „presiunile politice asupra poporului găgăuz” și să solicite autorităților moldovene să o elibereze. Ea a mai menționat că Găgăuzia mereu a privit Turcia drept „fratele mai mare”.

Gestul lui Guțul a fost criticat de speakerul Igor Grosu, care a spus jurnaliștilor înainte de ședința Parlamentului din 27 martie, că toate procesele, inclusiv cele judiciare „sunt treburi interne ale statului R. Moldova și ale instituțiilor de drept al R. Moldova”.

Autoritățile de la Chișinău au respins însă acuzațiile că dosarul intentat pe numele bașcanei ar fi unul politic. Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat miercuri, 26 martie, că instituțiile moldovene au procedat conform procedurile legale și a cerut partidelor să nu „politizeze” cazul Evgheniei Guțul.

• Te-ar putea interesa și: De ce a fost reținută bașcana Evghenia Guțul și ce urmează

Ministra a mai spus că autoritățile examinează inclusiv versiunea conform căreia Guțul urma să zboare la Istanbul, inclusiv cu scopul de a părăsi R. Moldova fără a mai reveni.

Avocatul Evgheniei Guțul, Sergiu Moraru, susține că reținerea a fost una „ilegală și abuzivă”. El a mai spus că Guțul avea un bilet de întoarcere pentru 30 martie.

Reținerea lui Guțul, pe larg reflectată în presa controlată de Kremlin, a fost comentată și de către oficialii de la Moscova. Într-o declarație de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit cazul „o fărădelege”, în vreme ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat reținerea drept ilegală.

În replică, ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că Rusia încearcă „să apere deschis grupările criminale”.

„Reținerea membrei rețelei criminale Șor, Evghenia Guțul, este în competența procurorilor și instituțiilor moldovenești, care se vor expune pe acest caz”, a afirmat Mihai Popșoi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, în Republica Moldova vor fi autorizate doar „alimentele noi” care se regăsesc în lista celor aprobate deja la nivelul UE, potrivit deciziei guvernului din 26 martie.

Actualul Regulament sanitar al Republicii Moldova a fost rareori ajustat la normele europene și nu a inclus niciun „aliment nou” de la aprobarea sa în 2009.

Lista „alimentelor noi” urmează să fie aprobată printr-un simplu ordin al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), din considerentul că Republica Moldova nu ar dispune de resursele necesare pentru a evalua în mod independent „alimentele noi” și impactul acestora asupra sănătății.

Un alt motiv ar fi că lista UE este modificată frecvent.

Mecanismul aprobării listei de către MAIA a fost agreat, potrivit Ministerului Sănătății, după consultări cu autoritățile sanitare și mediul de afaceri.

• Te-ar putea interesa și: Ne va face oare UE să mâncăm gândaci fără să știm?… și ce spunea Lévi-Strauss despre islam

La nivelul UE, un aliment nou este definit drept hrană ce nu a fost consumată în mod semnificativ înainte de 15 mai 1997, când s-a introdus prima reglementare.

Comisia Europeană spune că alimentele noi - carnea sintetică sau anumite insecte, cum ar fi larva gândacului de bălegar, viermele de făină, lăcusta migratoare și greierele de casă - ar fi sigure pentru consumul uman și că ar aduce beneficii mediului înconjurător și în combaterea schimbărilor climatice.

Autorizarea insectelor ca produse alimentare în UE, în 2021, a stârnit un val de critici, îndeosebi din partea euroscepticilor, însă Comisia Europeană a spus că nimeni nu va fi obligat să mănânce insecte, iar consumatorii vor fi informați în mod transparent despre aceste produse.

Potrivit proiectului deciziei guvernului de la Chișinău, simpla preluare a listei UE de către MAIA va permite introducerea alimentelor noi în Republica Moldova, în mod simplificat, fără să mai fie necesară parcurgerea unor proceduri naționale complexe de autorizare.

„Republica Moldova trebuie să-și alinieze reglementările cu cele ale UE pentru a facilita libera circulație a produselor și a garanta siguranța consumatorilor”, se spune în nota informativă la proiectul de decizie a guvernului.

Noul regulament nu se aplică unor alimente modificate genetic, solvenți, enzime și aditivi alimentari care au fost deja interziși de cadrul normativ intern.

Totodată, Regulamentul definește noțiuni ca „aliment nou”, „nanomaterial fabricat” și „aliment tradițional provenit dintr-o altă țară”.

Alimentele noi (cele din lista aprobată de ministerul Agriculturii) vor putea fi pot fi introduse pe piața internă în baza unei notificări în adresa Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

• Vezi și: Bulgaria și zvonurile despre „complotul UE” de a-i obliga pe oameni să mănânce insecte

Ministerul Agriculturii va fi responsabil de actualizarea listei cu alimente noi, în conformitate cu modificările operate în lista UE.

Supravegherea și controlul alimentelor noi introduse pe piața din R. Moldova va fi realizată de ANSA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vorbindu-le jurnaliștilor la Paris, înaintea unei reuniuni a liderilor europeni, pe 27 martie, Zelenski a explicat că a fost de acord cu inițiativa americană de a organiza negocieri de încetare a focului, fără europeni, în Arabia Saudită, pentru că a vrut să asigure reluarea ajutorului militar și schimbul de informații militare din partea SUA.

Casa Albă a declarat că discuțiile de la Riad purtate separat de SUA cu Ucraina și Rusia între 23 și 25 martie au dus la înțelegerea că trebuie oprite loviturile pe Marea Neagră și că trebuie „elaborate măsuri de implementare” a promisiunilor recente ale părților beligerante că vor opri loviturile asupra infrastructurii energetice.

Însă Rusia cere o serie de condiții în schimbul aplicării înțelegerilor, inclusiv relaxarea sancțiunilor occidentale.

• Citește și: Marea Neagră și energia. O analiză în urma convorbirilor Americii cu Ucraina și Rusia

„Ei pun condiții legate de sancțiuni în fața părții americane. Dacă America va rămâne fermă, noi rămânem pe pământul nostru și ne apărăm”, a spus Zelenski la Paris, adăugând: „Noi am demonstrat reziliență. Acum este foarte important ca și partenerii noștri să fie cel puțin la fel de rezilienți, deși au mai multe capacități decât noi”.

Întrebat dacă are încredere că SUA vor menține o poziție fermă, președintele ucrainean a spus: „Sper. Dă Doamne să fie așa.”

Condițiile Moscovei pentru un armistițiu în Marea Neagră

Zelenski s-a întâlnit deja la Paris cu Emmanuel Macron. Președintele Franței găzduiește pe 27 martie o reuniune a unei coaliții de țări hotărâte să sprijine mai departe Ucraina, inclusiv în ceea ce privește un armistițiu „just” și durabil cu Rusia.

„Este o fază decisivă pentru a pune capăt acestui război de agresiune”, a declarat Macron într-o conferință comună de presă cu Zelenski, pe 26 martie.

Macron a acuzat Rusia că manifestă „dorință de război” și a insistat că Moscova trebuie să accepte o încetare a focului de 30 de zile „fără condiții prealabile”.

Între timp, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că, în ce privește înțelegerile de până acum mediate de SUA, Washingtonul va evalua condițiile cerute de Moscova.

Pentru încetarea focului pe Marea Neagră, Moscova cere între altele redeschiderea accesului pentru o mare bancă a sa la sistemul internațional SWIFT care i-ar permite Moscovei să-și încaseze banii din exporturi.

„Unele dintre condiții implică sancțiuni care nu sunt ale noastre, aparțin Uniunii Europene”, a declarat Rubio într-o conferință de presă în timpul unei vizite în Jamaica, pe 26 martie.

De la Paris, Macron a subliniat că sancțiunile europene nu vor fi ridicate pentru că este „mult prea devreme” pentru o astfel de măsură.

Cooperare americano-franceză și acordul amânat despre zăcămintele Ucrainei

Secretarul de stat american a luat în discuție subiectul cu ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, pe 26 martie. Rubio a subliniat „determinarea lui Trump de a obține, prin negocieri, o pace durabilă” și a adăugat că SUA vor continua să colaboreze cu Franța în acest sens, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce.

Ministrul american de Finanțe, Scott Bessent, a declarat într-un interviu pentru Fox News pe 26 martie că Trump „nu ar ezita să înăsprească sancțiunile” împotriva Rusiei, „dacă acest lucru i-ar oferi un avantaj în negocieri”. Decizia de a relaxa sau de a înăspri sancțiunile va depinde de acțiunile conducerii ruse, a mai spus oficialul american.

În ce privește relația cu Ucraina, Bessent a spus că SUA ar putea semna săptămâna viitoare cu aceasta un acord privind accesul american la resursele naturale ucrainene.

Acordul la negocierea căruia Bessent a jucat un rol central urma să fie semnat pe 28 februarie, în timpul vizitei președintelui Ucrainei la Washington, dar ceremonia a fost amânată după disputa tensionată din Biroul Oval între Zelenski, Trump și vicepreședintele american, JD Vance.

După relatările Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rutte declarase jurnaliștilor la Varșovia, pe 26 martie, că a primit informații despre „patru soldați americani care au murit într-un incident în Lituania”.

După ce autoritățile lituaniene au contrazis afirmația, purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a scris pe platforma X că operațiunea de căutare a soldaților este în desfășurare.

„Regretăm orice confuzie cauzată de declarațiile făcute azi de Rutte. El făcea referire la informații apărute în presă și nu confirma soarta celor dispăruți, care este în continuare necunoscută”, a scris purtătoarea de cuvânt.

Separat, armata americană a confirmat că vehiculul folosit de cei patru soldați – un M88 Hercules – a fost găsit scufundat în apă, în urma aplicațiilor care au avut loc pe poligonul Pabrade, la doar 10 kilometri de granița cu Republica Belarus.

Anterior, ministra lituaniană a apărării, Dovile Sakaliene, a declarat că nu există „nicio confirmare” privind decesul militarilor. Ea le-a spus jurnaliștilor, chiar pe poligon, că operațiunea de salvare continuă.

„Este o operațiune foarte complexă tehnic. Este în desfășurare o misiune de căutare și salvare. Vreau să subliniez acest lucru. Nu există nicio confirmare”, a declarat Sakaliene.

Forțele Armate Lituaniene au scris, de asemenea, pe X: „În acest moment, nu există nicio dovadă sau informație care să confirme moartea militarilor”.

Comandamentul Armatei SUA pentru Europa și Africa a spus anterior că cei patru soldați desfășurau „antrenamente tactice planificate” când au dispărut.

Într-o declarație din 26 martie, armata lituaniană preciza că dispariția militarilor a fost raportată la ora 16:45, ora locală, pe 25 martie, iar notificarea oficială a ajuns la autoritățile din Vilnius la ora 19:20.

A fost lansată o operațiune de căutare, cu participarea armatei, serviciilor de salvare și pompierilor. Poliția lituaniană a deschis o anchetă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În favoarea legii au votat 64 de deputați, iar șapte - împotrivă. Deputații din Alianța Armeniei, partid de opoziție, al cărui lider este fostul președinte Robert Kocearian, nu au participat la vot.

În document se arată că Armenia „anunță începutul aderării” la UE, exprimând voința poporului său și urmărind ca țara să devină „sigură, protejată, dezvoltată și prosperă”.

Ministrul adjunct de externe de la Erevan, Paruir Hovhannisian, a subliniat că adoptarea legii nu reprezintă o cerere de aderare la UE, ci reflectă dorința cetățenilor armeni „de a aduce parteneriatul cu Uniunea Europeană la un nou nivel”.

Proiectul de lege adoptat la 26 martie a fost propus de „Platforma forțelor democratice”, formațiune extraparlamentară, care în toamna anului 2024 a colectat și a depus la Comisia Electorală Centrală peste 60 de mii de semnături în sprijinul organizării unui referendum privind integrarea europeană a țării.

Premierul armean Nikol Pașinian a declarat, de asemenea, că cererea Armeniei de aderare la UE, în conformitate cu Constituția, ar trebui să fie aprobată în cadrul unui referendum, după consultări cu UE.

• Te-ar putea interesa și: Armenia se pregătește să lanseze procesul de aderare la Uniunea Europeană

Moscova percepe negativ dorința Armeniei de a adera la UE. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat în ianuarie că Armenia este deja membră a Uniunii economice eurasiatice, iar „a fi membru a două organizații diferite, ipotetic vorbind, este imposibil”.

În septembrie 2024, Armenia și UE au început oficial negocierile pentru liberalizarea regimului de vize. Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, în timpul unei vizite la Erevan, a numit începutul dialogului privind abolirea regimului de vize „un eveniment istoric”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, a fost reținută de ofițerii anticorupție pentru 72 de ore pe Aeroportul Chișinău, în seara zilei de marți, 25 martie, în timp ce încerca să părăsească R. Moldova. Subiectul arestării bașcanei autonomiei găgăuze este pe larg reflectat în presa controlată de Kremlin, unde apare pe prima pagină.

Pe marginea acestuia, s-a expus inclusiv purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Moscova este „îngrijorată” de această decizie și o condamnă.

„Condamnăm astfel de acțiuni și credem că Chișinăul ar trebui să renunțe la astfel de metode și să ofere libertate de acțiune tuturor forțelor politice din țară”, a spus Peskov.

În replică, șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a acuzat că Rusia „s-a apucat să apere deschis grupările criminale din R. Moldova” și că Moscova „nu este în măsură să ofere lecții de democrație”.

„Reținerea membrei rețelei criminale Șor, Evghenia Guțul, este în competența procurorilor și instituțiile moldovenești se vor expune pe acst caz”, a spus ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.

Comratul condamnă reținerea și cere eliberarea bașcanei

La Comrat, câțiva zeci de protestatari au scandat lozinci contra guvernării de la Chișinău și spun că reținerea lui Guțul ar fi „orchestrată politic”. Reținerea lui Guțul a fost criticată și de Partidul Socialiștilor care a emis un comunicat de presă în care spune că „protestează ferm față de arestarea ilegală a bașcanei Găgăuziei”.

Miercuri, la Comrat s-a desfășurat și sesiunea extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei, convocată de speakerul Dmitri Constantinov. Oficialul a acuzat Chișinăul de reținerea lui Guțul și a spus că actuala situație este „un nou pas de presiune asupra Găgăuziei” prin care s-ar încerca „să umilească și să discrediteze statutul de bașcan”.

Deputații Adunării Populare au adoptat, în unanimitate, în cadrul ședinței speciale o declarație inițiată de Comitetul Executiv, prin care condamnă reținerea lui Guțul și se adresează „autorităților centrale și partenerilor externi”. Parlamentarii locali din Găgăuzia au cerut și „eliberarea imediată” a bașcanei.

Într-o declarație pentru Europa Liberă, PAS a spus că nu comentează dosarele trimise în judecată de procurori „a căror competență este să prezinte probe și să argumenteze învinuirea”. Nici Guvernul, nici Președinția moldvoeană nu au făcut comentarii cu privire la acest subiect.

Jurnaliștii de la portalul nokta.md din autonomia găgăuză scriu că pregătirile pentru protestul de miercuri, 26 martie, au început la scurt timp după anunțul reținerii bașcanei Evghenia Guțul și au fost coordonate de adjuncții acesteia. Unul dintre ei, Ilia Uzun, a cerut comunității internaționale și președinților rus, Vladimir Putin, și american Donald Trump să intervină pentru a „pune presiune” asupra președintei Maia Sandu și a partidului de guvernare PAS.

Între timp, la Comrat au loc noi percheziții, la Centrul multifuncțional, desfășurate de Serviciul de Protecție Internă și Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne. Portalul Newsmaker a scris că acestea au loc într-un dosar de trafic de influență și fals în acte.

De ce a fost reținută Evghenia Guțul?

CNA a precizat, miercuri, că Evghenia Guțul a fost reținută pentru 72 de ore într-un dosar privind gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații.

Ministra moldoveană de Interne, Daniela Misail-Nichitin, a spus jurnaliștilor de la Chișinău că Guțul a fost reținută de polițiștii de frontieră, deoarece pe numele ei exista consemn.

Evghenia Guțul este bănuită că ar fi „instigat și organizat” falsificarea mai multor documente privind donațiile electorale pentru ultimele alegeri la funcția de bașcan al autonomiei găgăuze.

• Te-ar putea interesa și: Bașcana autonomiei găgăuze, reținută de ofițerii CNA pe Aeroportul Chișinău

Guțul a câștigat scrutinul din mai 2023 cu sprijinul forțelor aliate oligarhului fugar Ilan Șor. Exponenți ai puterii de la Chișinău au acuzat-o însă de coruperea alegătorilor, iar CNA a pornit o cauză penală. Din aceste motive, președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul, în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al guvernului.

CNA a precizat că bașcana este cercetată în același dosar în care un viceprimar de la Orhei este bănuit că, în calitate de trezorier al unui concurent electoral, ar fi fost implicat în finanțarea ilegală a campaniei acestuia pentru alegerea bașcanului la scrutinul din 2023. Pe 25 martie, anchetatorii anticorupție au făcut percheziții la viceprimarul din Orhei.

Potrivit datelor urmăririi penale, Evghenia Guțul „ar fi instigat și organizat, prin intermediul trezorierului, falsificarea mai multor documente” privind donațiile în numerar pentru concurentul electoral. Astfel, „contul bancar al concurentului electoral a fost suplinit cu mijloace financiare din surse interzise de lege în sumă de 370 000 de lei”, se arată în comunicatul CNA.

Pentru asemenea infracțiuni, dacă va fi găsită vinovată, Guțul riscă 7 ani de închisoare. Însăși Evghenia Guțul respinge acuzațiile și spune că dosarul său este unul motivat politic.

Evghenia Guțul se află acum în custodia CNA, iar procurorii spun că vor cere instanței de judecată să aplice măsura de arest preventiv.

Într-un alt dosar, Evghenia Guțul este acuzată de implicare în finanțarea ilegală a fostului partid Șor, declarat neconstituțional în iunie 2023. Guțul a fost secretară a partidului „Șor”, în perioada 2019-2022.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe rețele, Dorin Recean a spus că noua carte de identitate va putea fi solicitată începând cu vârsta de 14 ani și nu va mai include viza de reședință. Astfel, cetățenii nu vor mai trebui să-și schimbe actele cu fiecare adresă nouă.

O altă noutate anunțată de autorități, este că noile cărți de identitate vor conține semnătura electronică, ceea ce va însemna că fiecare cetățean, indiferent unde se va afla, va putea accesa online serviciile electronice guvernamentale, fără necesitatea de a avea cartelă de telefonie din Moldova.

„În drumul nostru spre aderare la Uniunea Europeană, noile cărți de identitate vor putea fi folosite la traversarea frontierei fără acte suplimentare”, a scris prim-ministrul Dorin Recean.

• Vezi și: Explainer | Ce noutăți aduce cartea de identitate pentru cetățenii R. Moldova

Introducerea cărții de identitate conform standardelor europene este unul din angajamentele asumate de Republica Moldova odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderare, în 2022. Atunci, guvernul de la Chișinău și-a asumat introducerea unor noi acte de identitate, cu îmbunătățiri în special la capitolul ce privește siguranța datelor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În decizia Tribunalul Districtual Columbia publicată la 25 martie se spune că USAGM a acționat în mod „arbitrar și capricios” atunci când a reziliat luna aceasta acordul de finanțare a RFE/RL și că i-ar cauza prin aceste acțiuni „un prejudiciu ireparabil”, dacă ar fi duse la capăt.

În termenii tehnici ai jurisprudenței americane, instanța a emis o ordonanță temporară de restricție (TRO), ceea ce înseamnă că măsura luată de USAGM este suspendată până la o examinare a cauzei pe fond, așteptată în următoarele săptămâni.

În decizia de 10 pagini care urmează unor audieri ținute la tribunal pe 24 martie, judecătorul Royce Lamberth a scris că ordonanța era necesară pentru a opri închiderea RFE/RL, care a demonstrat că are șanse mari să câștige procesul pe fond, iar dacă USAGM și-ar pune intențiile în practică, până la elucidarea cazului, i-ar aduce RFE/RL „un prejudiciu ireparabil”.

Cum s-a ajuns aici și ce urmează

USAGM este o agenție guvernamentală americană care supraveghează RFE/RL și alte instituții media finanțate din bugetul Statelor Unite prin granturi aprobate anual de Congresul SUA.

Noua ei conducere a oprit transferul de fonduri către RFE/RL începând cu luna martie. Iar pe 15 martie, în urma unui ordin executiv al președintelui Donald Trump, a anunțat RFE/RL printr-o scrisoare că-i reziliază acordul de finanțare de tot, așa încât RFE/RL a acționat-o în judecată.

În decizia sa de a bloca temporar măsurile USAGM, judecătorul Lamberth a mai spus că agenția nu a adus explicații suficiente.

„Conducerea USAGM nu poate, cu o singură propoziție și practic fără nicio explicație, să forțeze închiderea RFE/RL — chiar dacă președintele le-a cerut asta”, a spus judecătorul.

În următoarea etapă a procesului, instanța trebuie să se pronunțe asupra cererii RFE/RL de a obliga USAGM să-i transfere aproximativ 77 de milioane de dolari. Suma reprezintă bani alocați de Congres pentru activitățile RFE/RL pentru restul anului fiscal 2025, care se încheie la 30 septembrie.

Riscul că RFE/RL care transmite în 23 de țări și 27 de limbi poate fi închis a stârnit un val de sprijin pe plan internațional din partea organizațiilor pentru libertatea presei, analiștilor, susținătorilor democrației, dar și din partea publicului.

Într-o recunoaștere a rolului RFE/RL, judecătorul Lamberth a scris în decizia sa că, începând cu 1950, guvernul american a susținut RFE/RL ca un mijloc de a informa corect publicul în țări „expuse propagandei comuniste”.

Reacția conducerii RFE/RL

„Apreciem decizia bine argumentată și clară a judecătorului Lamberth, care împiedică USAGM să ignore voința Congresului”, a spus la aflarea deciziei Stephen Capus, președintele și directorul RFE/RL, adăugând că organizația media așteaptă continuarea procesului pentru a arăta că „este neconstituțional să ni se refuze fondurile alocate de Congres pentru restul anului fiscal”.

În Statele Unite, Congresul este cel care decide cum alocă resursele bugetare, iar RFE/RL este finanțată prin granturi aprobate anual de Congres și transferate prin intermediul USAGM.

Misiunea RFE/RL este să promoveze valorile democratice prin furnizarea de știri corecte și necenzurate, relatând faptele fără a ceda în fața presiunilor, dar și prin încurajarea de dezbateri libere în țările unde presa independentă este amenințată, iar dezinformarea este răspândită.

Stephen Capus a spus că decizia tribunalului de la Washington în disputa cu USAGM transmite „un mesaj puternic jurnaliștilor noștri din întreaga lume: misiunea lor, așa cum a fost stabilită de Congres, este una valoroasă și trebuie să continue”.

Care este poziția USAGM

La audierile din 24 martie, USAGM a fost reprezentată la tribunal de Abigail Stout, juristă a ministerului american al Justiției.

Ea a susținut că acordul de finanțare dintre USAGM și RFE/RL, așa cum este prevăzut în legislația americană pentru emisiuni internaționale (International Broadcasting Act), oferă agenției federale dreptul de a-l rezilia, dacă RFE/RL nu-l respectă.

„Prin urmare, legea prevede posibilitatea ca agenția să rezilieze o finanțare”, a spus jurista, fără să explice ce încălcări are în vedere.

• ^{Citește și: USAGM acceptă la tribunal să elibereze o parte din fondurile RFE/RL}

Chiar înaintea audierilor însă, USAGM a anunțat că se angajează să transfere către RFE/RL o parte din fondurile reținute, anume 7,46 milioane de dolari. Suma ar acoperi prima jumătate a lunii martie, adică până la ordinul executiv al președintelui Trump, care a dus la decizia imediată a USAGM de a rezilia de tot acordul de finanțare a RFE/RL.

În decizia sa, judecătorul Lamberth a scris că o solicitare a USAGM ca RFE/RL să folosească acele fonduri exclusiv pentru a-și achita obligațiile financiare față de creditori, și nu pentru a-și finanța în continuare activitatea, echivalează „din punct de vedere practic, cu a nu le primi deloc.”

În condițiile cerute de USAGM, „RFE/RL ar fi forțată să rupă contracte de chirie, să rezilieze contracte de muncă, distrugând astfel credibilitatea pe care a construit-o timp de decenii, și să înceteze toate celelalte operațiuni”, a mai scris judecătorul.

Reacția Congresului SUA

Zeci de membri ai Congresului SUA i-au cerut lui Trump, pe 25 martie, să anuleze ordinul executiv din 14 martie, prin care dispunea reduceri masive la USAGM, ducând la rezilierea de către agenție a contractului de finanțare pentru RFE/RL, dar și la oprirea finanțării pentru alte instituții media pe care le supraveghează USAGM, ca Vocea Americii.

Într-o scrisoare adresată președintelui american și semnată de peste 40 de congresmeni se spune că închiderea USAGM ar dăuna și credibilității și poziției globale a SUA.

„Mai direct, ar lăsa milioane de oameni din medii închise și restrictive, de la Havana la Caracas, de la Minsk la Teheran, fără acces la informații despre lumea din jurul lor”, se mai spune în scrisoare.

Membrul democrat al Camerei Reprezentanților, Bill Keating, care face parte din Comisia pentru Afaceri Externe a camerei, a declarat că RFE/RL, Vocea Americii, Radio Free Asia și alte instituții media aflate sub umbrela USAGM „reprezintă instrumente esențiale de soft power”, care permit oamenilor din societăți închise să aibă acces la informații credibile și obiective.

Având în vedere incertitudinea privind viitorul RFE/RL, politicienii din Uniunea Europeană au început să analizeze posibilitatea oferirii de sprijin.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă Moldova de Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a Centrului Național Anticorupție, care a precizat că mai multe detalii vor fi oferite miercuri.

Guțul a fost reținută după ce Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat mai devreme, tot pe 25 martie, că a finalizat prezentarea probelor pentru cauza penală în care Evghenia Guțul și o secretară a fostului Partid Șor - declarat neconstituțional în iunie 2023 - sunt învinuite de „complicitate la finanțarea ilegală” a formațiunii de către „un grup criminal organizat”.

Într-o primă reacție, președintele Adunării Populare de la Comrat, Dimitri Konstantinov, a declarat, citat de presa locală, că legislativul autonomiei se va reuni de urgență, miercuri, în contextul reținerii bașcanei.

• Vezi și: De ce a fost reținută bașcana Evghenia Guțul și ce urmează

Cauza penală respectivă, în 68 de volume, a fost trimisă în judecată în aprilie 2024.

Evghenia Guțul a fost secretară a fostului Partid „Șor”, în perioada 2019-2022, și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii (inclusiv prin intermediul unor curse aeriene și terestre), preponderent din Federația Rusă. Procurorii spun că Guțul a fost implicată și în organizarea și remunerarea participanților la protestele antiguvernamentale din Chișinău, din toamna anului 2022.

Pentru asemenea infracțiuni, dacă va fi găsită vinovată, Guțul riscă 7 ani de închisoare.

Însăși Evghenia Guțul respinge acuzațiile și spune că dosarul său este unul motivat politic.

Procuratura Anticorupție (PA) a precizat că, în cadrul a 54 de ședințe de judecată au fost audiați peste 20 de martori și au fost cercetate probe materiale conținute în 66 de volume, precum și peste 40 de purtători de informație cu rezultatele măsurilor speciale de investigație.

În continuare, potrivit PA, urmează să fie examinate probele apărării.

• Te-ar putea interesa și: Donațiile - fictive, salariile - în plic, actele - în shredder: O fostă secretară din Partidul Șor a depus mărturie în cazul Guțul

Tot pe 25 martie, procurorii și ofițerii CNA au efectuat percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan al autonomiei găgăuze.

În luna mai 2023, Evghenia Guțul a fost aleasă bașcană, cu sprijinul forțelor aliate oligarhului fugar Ilan Șor, aflat la Moscova, unde se ascunde de justiția moldoveană care l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru corupție.

După scrutinul din UTA Găgăuzia, Guțul și persoane afiliate lui Șor au fost acuzate de coruperea alegătorilor, iar CNA a pornit o cauză penală. Din aceste motive, președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul, în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al guvernului.

• Citește și: Guțul, alți lideri găgăuzi și Evrazia, adăugați listei de sancțiuni a Uniunii Europene

În toamna anului 2024, Uniunea Europeană a sancționat-o pe Evghenia Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În timpul acestei revizuiri, Statele Unite întrerup implementarea Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA) pentru cetățenii români.

Această pauză va rămâne în vigoare până când Statele Unite își vor finaliza revizuirea.

Românii care doresc să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism pe termen scurt ar trebui să continue să solicite viza de non-imigrant (B) corespunzătoare la o ambasadă sau consulat al SUA.

Programul de scutire de viză (VWP), administrat de Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) în consultare cu Departamentul de Stat, permite cetățenilor țărilor desemnate să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism pentru sejururi de până la 90 de zile fără viză.

În schimb, acele țări trebuie să permită cetățenilor și cetățenilor SUA să călătorească în țările lor pentru o perioadă similară de timp fără viză în scopuri de afaceri sau de turism.

• Te-ar putea interesa și: Românii vor putea călători fără vize în SUA începând din martie

De la înființarea sa în 1986, VWP a evoluat într-un parteneriat de securitate cu mulți dintre cei mai apropiați aliați ai Americii. VWP utilizează o abordare bazată pe riscuri, pe mai multe straturi, pentru a detecta și a preveni teroriștii, criminalii serioși și alți actori de rău-credință să călătorească în Statele Unite, scrie DHS.

România a fost admisă oficial în programul Visa Waiver al Statelor Unite în ianuarie 2025, iar cetățenii români ar fi urmat să călătorească în SUA fără vize de pe 31 martie 2025.

Anunțul a fost făcut de guvernul federal al Statelor Unite înainte de învestirea lui Donald Trump la Casa Albă, în mandatul președintelui Joe Biden.

Fără Visa Waiver, dincolo de beneficiile economice, românii care doresc să călătorească în America trebuie să aștepte luni de zile pentru o programare, să treacă proba unui interviu și să plătească o taxă consistentă.

Valentin Vătăjelu, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului și coordonator național pentru aderarea României la Visa Waiver spune, într-o declarație pentru Europa Liberă, că deocamdată a primit doar un link de la Departamentul de Stat al SUA și că urmează să aibă discuții cu DHS.

„Să vedem în ce măsură ne implică și pe noi review-ul sau e doar un review intern. Urmează ca și Guvernul României să dea o comunicare și să vedem ce urmează mai departe”, a spus Vătăjelu.

Știre preluată de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Un grup de lucru a fost creat în Legislativ, pe 25 martie, pentru a se găsi o soluție la această problemă.

În timpul unor audieri organizate de platforma parlamentară a femeilor, deputata Doina Gherman (PAS) a amintit că, în 2022, Parlamentul a adoptat modificări la Codul Muncii, care prevăd că bărbații și femeile trebuie să primească același salariu pentru aceeași muncă. Ea a spus că Republica Moldova a devansat Parlamentul European în această privință, dar prevederile legii sunt rareori aplicate în practică.

Gherman a spus că, în 2024, diferența dintre salariile bărbaților și femeilor a crescut, în medie, până la 15,6%. În domeniile finanțe și asigurări diferența ajunge la 34%, iar în IT - la 42%.

„Nu este suficient să vorbim frumos și să spunem că sprijinim femeile, dacă nu facem nimic concret pentru ele”, a spus deputata.

Doina Gherman a propus crearea unui grup de lucru și a unei comisii speciale care vor trebui să monitorizeze asigurarea egalității salariale în practică.

Ce spune Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Mihai-Gabriel Ciobanu, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a declarat că și ministerul de resort este îngrijorat de tendința de creștere a diferențelor salariale. Potrivit lui, problema ține nu numai de aplicarea legislației, ci și de faptul că femeile aleg locuri de muncă cu un program mai flexibil pentru a echilibra cariera și viața privată. De asemenea, femeile se confruntă cu probleme la angajare dacă intenționează să aibă copii.

Mihai-Gabriel Ciobanu a amintit că Republica Moldova a implementat în anul 2023 un mecanism care permite femeilor să petreacă un an în concediu de maternitate și să primească 90% din salariul mediu lunar. Dacă petrec doi ani și două luni în concediu, ele vor primi 60% din indemnizație în primul an și 30% în al doilea. Dacă o femeie alege să petreacă trei ani în concediul de maternitate, ea va primi atunci 30% din salariul mediu lunar.

• Vezi și: Profilul femeilor din R. Moldova: Trăiesc mai mult, învață mai mult, dar câștigă mai puțin (Analiză)

Secretarul de stat a declarat că ministerul, în colaborare cu Comisia Europeană, intenționează să creeze 5 000 de locuri în creșe pentru a facilita reintegrarea femeilor în câmpul muncii. De asemenea, ministerul își propune să inițieze amendarea legislației pentru a acorda Inspecției Muncii și Consiliului pentru Egalitate competența de a depista și sancționa inegalitatea de remunerare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Ambasada R. Moldova la Tel Aviv și Reprezentanța Permanentă pe lângă ONU la New York sunt în contact cu autoritățile și partenerii internaționali pentru clarificarea circumstanțelor”, au spus reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău.

Incidentul în care a fost rănit cetățeanul moldovean s-a întâmplat pe 19 martie, potrivit Organizației Națiunilor Unite, care l-a făcut cunoscut într-un comunicat publicat luni, 24 martie.

Atunci, în urma atacurilor israeliene, un angajat al ONU din Bulgaria a fost ucis, iar printre cei grav răniți s-a numărat și cetățeanul R. Moldova, alături de persoane din Franța, Macedonia de Nord, Palestina și Regatul Unit.

Atacul a fost condamnat de secretarul general al ONU, António Guterres, care a cerut o investigație completă, detaliată și independentă asupra cazului.

Guterres a subliniat că locația complexului ONU era bine cunoscută de părțile implicate în conflict și că acestea erau obligate prin legislația internațională să protejeze inviolabilitatea locațiilor ONU, pentru a proteja viața personalului umanitar care lucrează la salvarea civililor.

ONU a condamnat și decizia guvernului israelian de a suspenda intrarea ajutoarelor umanitare în Gaza, luată la finele lunii februarie, într-un context în care atacurile militare din partea Israelului se intensifică. Guterres a cerut restabilirea armistițiului și eliberarea imediată și necondiționată a ostaticilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Lukașenko a fost declarat învingător al scrutinului din 26 ianuarie, cu peste 86% din voturi. Alegerile fiind condamnate de numeroase țări occidentale care le-au catalogat drept „o farsă”.

„Acestea au avut loc în condițiile unei crize profunde a drepturilor omului, într-o atmosferă de frică totală cauzată de represiunea împotriva societății civile, a mass-mediei independente, a opoziției și a tuturor disidenților”, se arată într-o declarație comună a 10 grupuri de apărare a drepturilor din Belarus, din 25 martie.

Lukașenko a depus jurământul în timpul unei ceremonii desfășurate în capitala Minsk, după ce cortegiul său de mașini a traversat bulevardele Independenței și Victoriei. El a ținut apoi un discurs la Palatul Independenței, în care a susținut că „jumătate din lume visează la dictatura” care există acum în Belarus.

Tot pe 25 martie, sute de susținători ai opoziției democratice din Belarus au organizat demonstrații în mai multe țări europene, inclusiv în Lituania, Polonia și Cehia, pentru a marca Ziua Libertății. Pe 25 martie 1918 a fost semnată declarația de independență a Belarusului, marcată în mod tradițional de opoziția belarusă, numeroși membri ai căreia au fugit în exil sau au fost închiși de regimul Lukașenko.

La alegerile prezidențiale din ianuarie, la care nu au fost admiși jurnaliști străini și observatori occidentali, Lukașenko s-a confruntat cu alți patru candidați, toți susținând guvernul său și politicile acestuia.

• Vezi și: Lukașenko este pe cale să-și prelungească mandatul în alegeri calificate drept „farsă” de UE (Analiză)

Lukașenko, aflat la putere de trei decenii, respinge criticile aduse alegerilor, la fel ca Moscova, cel mai apropiat aliat al Minskului.

Potrivit serviciului belarus al RFE/RL, înainte de ceremonia de astăzi, Lukașenko a avut timp să aprobe componența noului guvern și a efectuat o vizită oficială în Rusia.

Lukașenko controlează puterea în Belarus din 1994. Scrutinul prezidențial din 2025 este al șaptelea în care el a fost declarat învingător. În urma reprimării brutale a protestelor în masă împotriva fraudării alegerilor din 2020, numeroase țări au refuzat să îl recunoască pe Lukașenko drept președinte legitim al Belarusului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a subliniat importanța acestui proiect, la evenimentul de lansare din 25 martie.

„Îmbunătățirea condițiilor din școli este esențială pentru ca elevii să aibă performanțe școlare cât mai bune, și să avem cât mai multe școli model”, a precizat Olaru.

Lucrările au fost realizate cu sprijinul financiar al guvernului Cehiei. Ambasadorul Republicii Cehe la Chișinău, Jaromír Plíšek, a spus că investițiile făcute reprezintă un răspuns la criza energetică în care s-a pomenit R. Moldova.

„Aceste renovări au fost o soluție la provocările actuale, inclusiv criza energetică și fluxul de refugiați. Mă bucur că elevii și profesorii vor putea învăța în condiții mai bune”, a spus Jaromír Plíšek.

• Vezi și: Șapte cămine studențești din R. Moldova vor fi reparate capital

Proiectul a inclus și îmbunătățirea infrastructurii pentru ca procesul de învățământ să fie accesibil și pentru elevii cu nevoi speciale și să contribuie la incluziunea lor socială.

La liceul Teoretic „Matei Basarab” din Chișinău predau 43 de profesori și învață 414 elevi.

Investiția totală în eficiența energetică a fost de peste 10 milioane de lei și a inclus lucrări similare în alte patru instituții din Republica Moldova: Liceul „Alecu Russo” din Chișinău, Liceul „Ștefan cel Mare” din Bălți, Gimnaziul „Taras Șevcenko” din capitală și Liceul „Mihail Ciachir” din Ceadîr-Lunga.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Conținutul discuțiilor ruso-americane care au avut loc la Riad pe 24 martie nu va fi făcut public, a declarat, marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Anterior, agenția rusă de stat TASS a relatat citând o sursă anonimă din delegația rusă, că Kremlinul și Casa Albă vor publica o declarație comună pe 25 martie. Și agenția Reuters, citând de asemenea o sursă rusă, a precizat că un proiect al declarației comune a fost transmis Moscovei și Washingtonului pentru aprobare și publicare.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Peskov, a declarat marți reporterilor că Moscova și Washingtonul au fost informate cu privire la rezultatele consultărilor, iar autoritățile celor două țări le analizează în prezent. "Vorbim despre discuții tehnice, cu aprofundarea detaliilor, astfel încât, desigur, conținutul lor, cu siguranță, nu va fi făcut public”, a adăugat Peskov. El a mai spus că Rusia și Statele Unite vor continua contactele, dar nu există încă detalii privind calendarul și componența delegațiilor.

Mai devreme, tot pe 25 martie, un membru al echipei ruse de negociere a declarat că discuțiile dintre SUA și Rusia privind o încetare parțială a focului în Ucraina au fost „intense”, dar utile.

„Am vorbit despre toate, a fost un dialog intens, nu ușor, dar foarte util pentru noi și pentru americani”, a declarat Grigori Karasin agenției de presă de stat TASS, la 25 martie. „Au fost discutate multe probleme”, a adăugat oficialul rus.

Karasin, care a fost mult timp ministru adjunct de externe, a declarat că discuțiile dintre SUA și Rusia vor continua și că Organizația Națiunilor Unite și alte țări vor fi implicate în acestea, fără a oferi detalii.

Comentariile sale au venit după 12 ore de negocieri în Arabia Saudită, locul de desfășurare a discuțiilor.

În timp ce negocierile aveau loc, o rachetă rusească a lovit orașul ucrainean Sumî, rănind peste 90 de persoane, inclusiv 23 de copii.

Embed Răspândește

„Mi-a fost greu să plec, dar altă cale nu există”. Evacuarea ucrainenilor din Sumî

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:09:44 0:00

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns atacul ca fiind cel mai recent exemplu de „pierderi, durere și distrugere, ceva ce Ucraina nu și-a dorit niciodată ”.

Zelenski a declarat că Rusia este „singura entitate care prelungește acest război și chinuie atât poporul nostru, cât și întreaga lume”.

„Pentru a forța Rusia la pace, sunt necesare măsuri puternice și acțiuni decisive”, a spus liderul de la Kiev, în discursul său video de seară . „Suntem pregătiți să sprijinim orice inițiativă fermă care face diplomația mai eficientă”.

Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a scris pe X că atacul din 24 martie de la Sumî a arătat că discuțiile Moscovei despre pace au fost vorbe „goale”.

„Moscova vorbește despre pace în timp ce efectuează atacuri brutale asupra zonelor rezidențiale dens populate din marile orașe ucrainene”, a scris el.

• RFE/RL

Imagini din Ucraina și Rusia arată unele din cele mai distructive atacuri cu drone din ultimele săptămâni, lansate după ce s-a convenit un armistițiu parțial asupra infrastructurii energetice.

Partea rusă a raportat, de asemenea, un atac. Un oficial de ocupație din regiunea Luhansk din Ucraina a declarat că bombardamentele ucrainene au ucis șase persoane, inclusiv un jurnalist al ziarului rus Izvestia.

Ziarul pro-Kremlin l-a identificat pe jurnalist ca fiind Aleksandr Fedorceak, spunând că a fost ucis „în regiunea Harkov”. Canalul rusesc Zvezda, finanțat de Ministerul Apărării, a afirmat că Fedorceak a fost ucis împreună cu cameramanul și șoferul său, în timp ce filmau un reportaj.

Discuțiile din Arabia Saudită fac parte din efortul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Întâlnirea SUA-Rusia din 24 martie a avut loc la o zi după discuții separate între SUA și Ucraina - tot în Arabia Saudită - pe care Kievul le-a numit „productive”.

• Vezi și: SUA și Ucraina au avut discuții „semnificative” în Arabia Saudită. Urmează negocieri cu Rusia

Serhi Leșcenko, un consilier al președinției ucrainene, a declarat că delegația ucraineană a rămas la Riad și că așteaptă să se întâlnească din nou cu americanii. Zelenski a spus în discursul său de seară că reprezentanții Ucrainei și ai SUA se vor întâlni din nou, dar nu a precizat când.

Trump a declarat reporterilor de la Casa Albă că liniile teritoriale și potențialul deținerii de către SUA a centralei nucleare de la Zaporojie din sudul Ucrainei au făcut parte din discuții.

Săptămâna trecută, Trump a lansat ideea ca SUA să preia controlul asupra centralei, care a fost capturată de Rusia la începutul războiului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că negocierile dintre Moscova și Washington s-au axat pe chestiuni tehnice, inclusiv pe securitatea navigației comerciale în regiunea Mării Negre.

Echipa americană la discuții ar fi fost condusă de Andrew Peek, director senior în cadrul Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, și Michael Anton, înalt funcționar al Departamentului de Stat.

Rusia a fost reprezentată de Karasin, care conduce Comisia pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, și de Serghei Beseda, consilier al șefului Serviciului Federal de Securitate, potrivit presei de stat ruse.

Discuțiile din Arabia Saudită au marcat o etapă importantă în eforturile conduse de SUA de a obține o încetare a focului în războiul din Ucraina, însă perspectivele exprimate de Kiev și Moscova au fost sobre.

„Rezultatul maxim este o pauză. Dar acest lucru încă nu este cunoscut, deoarece negocierile ar putea dura o lună sau două”, a declarat analistul politic Serhi Taran pentru serviciul ucrainean al RFE/RL.

„Cred că maximum ce ne putem imagina este că, poate, vor fi elaborate unele detalii tehnice privind încetarea focului. Iar acestea vor fi apoi transmise Kievului, Moscovei și Washingtonului sub formă de propuneri”, a spus el.

Articol publicat inițial pe rferl.org

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o notă prezentată Tribunalului Districtual Columbia pe 24 martie, cu puțin timp înainte de începerea primelor audieri în proces, USAGM a informat că „a luat măsuri administrative imediate” pentru a transfera 7,46 milioane de dolari către RFE/RL.

Suma care reprezintă alocații pentru perioada 1-14 martie urmează să ajungă în conturile RFE/RL într-o săptămână, a spus USAGM.

RFE/RL a cerut în instanță și restul fondurilor de grant aprobate de Congresul SUA pentru întregul an bugetar 2025, care se încheie la 30 septembrie. Judecătorul Royce Lamberth de la Tribunalul Districtual Columbia urmează să ia o decizie pe acest al doilea capăt al plângerii RFE/RL în următoarele câteva săptămâni.

USAGM este o agenție guvernamentală americană care supraveghează RFE/RL și alte instituții media finanțate din bugetul Statelor Unite prin granturi aprobate anual de Congresul SUA. Noua ei conducere a oprit transferul de fonduri către RFE/RL începând cu luna martie, ca parte a unor eforturi de a înceta de tot finanțarea, iar RFE/RL a acționat-o în judecată.

Cum au decurs primele audieri la tribunal

La audierile din 24 martie, USAGM a fost reprezentată de Abigail Stout, juristă a ministerului american al Justiției.

Ea a susținut că acordul de finanțare dintre USAGM și RFE/RL, așa cum este prevăzut în legislația americană pentru emisiuni internaționale (International Broadcasting Act) oferă agenției federale dreptul de a rezilia acordul dacă RFE/RL nu respectă prevederile stabilite în acesta.

„Prin urmare, legea prevede posibilitatea ca agenția să rezilieze o finanțare”, a spus jurista.

În replică, David Zionts, unul dintre avocații RFE/RL, a declarat că „nu ar avea niciun sens” ca Congresul să aprobe fonduri doar pentru ca agențiile guvernamentale să poată proceda cu aceste fonduri după bunul lor plac.

În Statele Unite, Congresul este cel care decide cum alocă resursele bugetare.

Cum a început disputa

Disputa a început când președintele SUA, Donald Trump, care a luat mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale la începutul celui de-al doilea său mandat, a semnat un ordin executiv pe 14 martie, cerând reducerea a șapte agenții guvernamentale, inclusiv USAGM.

Ulterior, USAGM a informat RFE/RL printr-o scrisoare că nu-i mai transferă fonduri bugetare și reziliază acordul de grant.

Scrisoarea a fost semnată de Kari Lake, pe care Trump o propusese în calitate de directoare a postului Vocea Americii, aflat și el sub umbrela USAGM, dar a cărei numire în funcție nu a fost dusă la capăt. Lake a anunțat ulterior că a este consilieră principală a directorului interimar al USAGM, cu atribuții delegate de acesta.

Ce mai trebuie să știți

În timp ce USAGM și Vocea Americii sunt structuri ale guvernului american, RFE/RL este o companie privată, nonprofit, înființată în statul american Delaware, având sediul central la Praga, în Cehia. Deși RFE/RL este finanțată de Congres prin granturi, jurnaliștii săi nu sunt angajați ai guvernului federal al SUA.

Misiunea RFE/RL este să promoveze valorile democratice prin furnizarea de știri corecte și necenzurate, relatând faptele fără a ceda în fața presiunilor, dar și prin încurajarea de dezbateri libere în țările unde presa independentă este amenințată, iar dezinformarea este răspândită.

Serviciul Moldova al RFE/RL sau Europa Liberă Moldova servește publicul din Republica Moldova, inclusiv pe site-ul nostru, pe rețelele de socializare online, prin intermediul unor posturi de radio și TV afiliate.

Amenințarea la adresa finanțării RFE/RL a stârnit un val de sprijin din partea publicului în cele 27 de limbi și 23 de țări în care difuzează.

„În unele momente, ați fost ca o rază de lumină care străpunge întunericul minciunilor”, a scris, de exemplu într-o postare pe Facebook Oleh Prozorov, un cititor din Ucraina, în timp ce mulțumea Serviciului ucrainean al RFE/RL pentru „apărarea libertăților politice”.

Un grup de 28 de organizații pentru drepturile jurnaliștilor și libertatea presei din întreaga lume a scris Congresului american la 19 martie că „este vital” să protejeze instituțiile de media aflate sub supravegherea USAGM, „să asigure siguranța jurnaliștilor” acestora și să „reafirme angajamentul guvernului SUA pentru o mass-media liberă și independentă în țară și în străinătate”.

Mai politicieni europeni analizează posibilitatea ca RFE/RL să fie sprijinită de Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În acest proces, RFE/RL cere ca USAGM să-i vireze 7,5 milioane de dolari pentru perioada 1-15 martie „pentru a evita un prejudiciu ireparabil”. Cazul este examinat de Tribunalul Districtual Columbia, care va audia ambele părți începând cu ora 14:00, ora locală (20:00, ora R. Moldova).

USAGM este o agenție federală americană care supraveghează RFE/RL și alte instituții media finanțate din bugetul Statelor Unite, prin granturi aprobate anual de Congresul SUA. Noua ei conducere a oprit transferul de fonduri către RFE/RL începând cu luna martie, ca parte a unor eforturi de a înceta de tot finanțarea.

În plângerea depusă la tribunal, reprezentanții RFE/RL susțin că blocarea accesului la fondurile aprobate încalcă legile federale și constituția americană, care spun că, în Statele Unite, Congresul este cel care decide cum alocă resursele bugetare.

De asemenea, RFE/RL a cerut în instanță și restul fondurilor de grant aprobate de Congres pentru întregul an bugetar 2025, care se încheie la 30 septembrie. O audiere preliminară pe acest capăt al plângerii este programată pentru mijlocul lunii aprilie.

„O rază de lumină” prin „întunericul minciunilor”

În plângerea depusă la tribunal, președintele RFE/RL, Stephen Capus, a spus că „încetarea contractelor noastre cu jurnaliștii liber profesioniști și concedierea celor angajați ne va afecta semnificativ capacitatea de a livra știri necenzurate în cele 23 de țări în care ne servim publicul”.

Pe de altă parte, USAGM a spus că Tribunalul Districtual nu este competent să judece cazul, iar Congresul a învestit USAGM „cu o largă discreție pentru a-și supraveghea beneficiarii”. „Chiar dacă această Curte ar avea competența de a accepta cererea reclamantului de a anula hotărârea USAGM, nu ar fi în interesul public să facă acest lucru”, se mai spune în poziție agenției federale.

Amenințarea la adresa finanțării RFE/RL a stârnit un val de sprijin din partea publicului în cele 27 de limbi și 23 de țări în care difuzează.

„În unele momente, ați fost ca o rază de lumină care străpunge întunericul minciunilor”, a scris, de exemplu într-o postare pe Facebook Oleh Prozorov, un cititor din Ucraina, în timp ce mulțumea Serviciului ucrainean al RFE/RL pentru „apărarea libertăților politice”.

Un grup de 28 de organizații pentru drepturile jurnaliștilor și libertatea presei din întreaga lume a scris Congresului american la 19 martie că „este vital” să protejeze instituțiile de media aflate sub supravegherea USAGM, „să asigure siguranța jurnaliștilor” acestora și să „reafirme angajamentul guvernului SUA pentru o mass-media liberă și independentă în țară și în străinătate”.

Mai politicieni europeni analizează posibilitatea ca RFE/RL să fie sprijinită de Uniunea Europeană.

Ciocnirile din trecut ale lui Trump cu USAGM

De când a revenit la Casa Albă în luna ianuarie pentru al doilea său mandat, președintele Donald Trump a luat mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale.

Într-un ordin executiv semnat la 14 martie, el a cerut reducerea a șapte agenții, inclusiv USAGM. Ulterior, USAGM a informat RFE/RL printr-o scrisoare că nu-i mai transferă fonduri bugetare și reziliază acordul de grant.

În timpul primului său mandat, președintele Donald Trump a avut conflicte cu USAGM legate de independența editorială și conținutul emisiunilor. În noul mandat, Trump a reiterat aceste preocupări și a propus oameni noi la conducerea agenției și organizațiilor supravegheate de aceasta, dar numirea lor în funcție nu a fost finalizată din motive legale și procedurale.

De exemplu, grantul RFE/RL a fost reziliat printr-o scrisoare semnată de Kari Lake. Trump o nominalizase să devină directoarea postului Vocea Americii aflat sub umbrela USAGM. Dar ea a anunțat ulterior că a devenit consilieră principală a directorului interimar al USAGM, cu atribuții delegate de acesta.

În timp ce USAGM și Vocea Americii sunt structuri federale, RFE/RL este o companie privată, nonprofit, înființată în statul american Delaware. Deși RFE/RL este finanțată de Congres prin granturi, jurnaliștii săi nu sunt angajați ai guvernului federal al SUA.

Misiunea RFE/RL este să promoveze valorile democratice prin furnizarea de știri corecte și necenzurate, relatând faptele fără a ceda în fața presiunilor, dar și prin încurajarea de dezbateri libere în țările unde presa independentă este amenințată, iar dezinformarea este răspândită.

Serviciul Moldova al RFE/RL sau Europa Liberă Moldova servește publicul din Republica Moldova, inclusiv pe site-ul nostru, pe rețelele de socializare online, prin intermediul unor posturi de radio și TV afiliate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Către Varnița (raionul Anenii Noi) a fost construită o linie electrică de tensiune medie (10 kV) cu lungimea de circa 8 km, cu instalarea unui transformator de legătură 10/6 kV, iar spre Copanca (raionul Căușeni) – o linie electrică de tensiune medie cu o lungime de circa 1 km.

Rețelele electrice construite au fost deja testate, dar „vor putea fi puse în funcțiune în regim de rezervă, în caz de situații excepționale”, a transmis Biroul de reintegrare.

Lucrările de racordare au fost efectuate de compania Premier Energy Distribution, distribuitorul de energie electrică în centrul și sudul R. Moldova, ca urmare a dispoziției Comisiei Situații Excepționale (CSE), condusă de premierul Dorin Recean, de la începutul lunii ianuarie.

Atunci, la câteva zile după ce compania rusă Gazprom a oprit livrările de gaze către regiunea transnistreană, CSE a decis conectarea câtorva localități subordonate Chișinăului din Zona de Securitate de pe Nistru la rețelele electrice de pe malul drept, după ce aceste localități au fost afectate de întreruperile de curent din regiunea transnistreană.

Printre ele sunt Varnița și Copanca, care sunt subordonate Chișinăului, dar rămân dependente energetic de Tiraspol. Lucrările de racordare au fost marcate de protestele localnicilor, care s-au opus conectării la rețelele din dreapta Nistrului, unde prețurile la energie sunt mai mari.

• Te-ar putea interesa și: Unii se opun, alții așteaptă compensații. Extinderea rețelelor electrice moldovene în Zona de Securitate începe cu scandal

Într-o discuție cu Europa Liberă în ianuarie 2025, locuitorii din Copanca au spus că nu doresc conectarea la rețeaua de pe malul drept pentru că aici tarifele la curentul electric sunt mai mari.

Începând cu anul 2003, Guvernul compensează diferența dintre tarifele stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și cele din regiunea transnistreană pentru mai multe sate din Zona de Securitate, aflate sub jurisdicția Chișinăului. Acum, această diferență este de circa 16 lei pentru un metru cub de gaze și de peste 3 lei pentru un kWh.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe 24 martie, asociația Promo-LEX a publicat o opinie juridică vizavi de inițiativa legislativă de modificare a legii privind combaterea coruperii alegătorilor. Printre altele, experții Promo-LEX au îndemnat deputații să renunțe la tentativa de a introduce în Codul Contravențional sancțiuni pentru dezinformarea online pentru că articolul ar încalcă „principiile clarității și previzibilității legi”.

De asemenea, juriștii au subliniat că articolul conține termeni care nu au nicio legătură între ei. De exemplu, deputații consideră că utilizarea discursului instigator la ură pentru dezinformare online este o circumstanță agravantă care atrage amenzi mai mari. La rândul său, Promo-LEX a evidențiat că, dacă dezinformarea poate influența securitatea națională, discursul instigator la ură ține în principal de relațiile sociale și este deja sancționat prin alte prevederi legale.

• Te-ar putea interesa și: Deputații, criticați de Promo-Lex că au votat mai multe legi încălcând procedura, la prima ședință din sesiunea de primăvară

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) de asemenea și-a exprimat îngrijorarea față de modificările propuse de deputați. CJI a spus că restricționarea libertății de exprimare contravine normelor unei societăți democratice. Totodată, CJI consideră că introducerea unor astfel de amenzi ar putea duce la abuzuri sau crea „precedente imprevizibile, periculoase și abuzive”.

În opinia CJI, articolul propus de deputați conține formulări prea generale, care pot fi interpretate în mod diferit. De exemplu, expresia „răspândire printr-un sistem accesibil publicului” poate fi aplicată în diverse situații, inclusiv dacă o persoană doar redistribuie o postare, fără a o crea. Experții au menționat că proiectul nu clarifică dacă sancțiunile se aplică și postărilor de pe Facebook vizibile doar prietenilor sau situațiilor în care cineva distribuie un link fără a adăuga vreun comentariu.

O altă circumstanță agravantă prevăzută în proiect vizează răspândirea dezinformării „pentru a sprijini eforturile unor entități străine”. Centrul a subliniat că aceste formulări sunt vagi, fără a clarifica despre ce eforturi este vorba sau la ce entități străine se referă autorii proiectului.

De asemenea, CJI consideră inacceptabil ca poliția să decidă dacă o publicație reprezintă dezinformare. Juriștii se îndoiesc de promisiunea deputaților că restricțiile vor viza doar afirmațiile factuale și nu opiniile. Potrivit CJI, modul în care este formulat articolul „contrazice în mod evident această afirmație”.

Reprezentanții CJI au mai subliniat că restricții similare sunt în vigoare în Rusia și că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a criticat Moscova pentru limitarea libertății de exprimare. De asemenea, CJI a amintit că, în 2022, deputații moldoveni au încercat deja să introducă un mecanism similar, dar au renunțat la inițiativă în urma consultărilor publice.

Președinta Comisiei juridice a Parlamentului și principala autoare a proiectului, deputata PAS, Veronica Roșca a declarat că amendamentul va fi revizuit împreună cu Comisia parlamentară pentru mass-media. Ea a subliniat că este „bucuroasă” de interesul manifestat față de proiect.

La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege privind combaterea coruperii alegătorilor. Acesta prevede modificări atât în Legea „Cu privire la partidele politice”, cât și în Codurile Penal și de Procedură Penală.

• Vezi și: Experți europeni vor ajuta Moldova să lupte cu finanțarea ilegală a partidelor

Pe 17 martie, printre amendamentele înregistrate la proiect a fost inclusă și propunerea de a sancționa cu amenzi dezinformarea online. Amenda minimă este de 2.500 de lei pentru persoanele fizice, iar cea maximă – 20.000 de lei pentru persoanele juridice (în cazul dezinformării cu circumstanțe agravante).

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ozgur Ozel, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), a declarat că 1,6 milioane din cei 1,7 milioane de membri ai partidului și-au exprimat votul în favoarea candidatului lor pentru viitoarele alegeri prezidențiale, relatează dpa.

Mai mult, Ozel a adăugat că milioane de oameni au votat, de asemenea, simbolic pentru Imamoglu la așa-numitele urne de vot marcate cu „solidaritate”.

Cu puțin peste jumătate din urnele de vot de solidaritate numărate, Imamoglu ar fi primit deja peste 13 milioane de voturi simbolice de la turcii care nu sunt membri ai partidului CHP, a spus Özel.

Votul e văzut ca un test al popularității primarului arestat.

În vârstă de 53 de ani, Imamoglu este considerat principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan. El a fost reținut pentru prima dată miercuri, acuzat de corupție și terorism, în două dosare care implică un total de 106 suspecți, printre care sunt și consilierii săi.

Ekrem Imamoglu neagă acuzațiile și afirmă că guvernul folosește cazul pentru a marginaliza un rival politic. Imamoglu a spus despre procedurile judiciare în curs de desfășurare că nu sunt corecte: „este o execuție fără proces”.

Duminică, reprezentanții Ministerului turc de Interne au declarat că Imamoglu a fost suspendat „temporar” din funcția de primar al Istanbulului, o decizie care a sporit indignarea în rândul susținătorilor săi.

În trecut, numeroși primari din Turcia, atât din partidul pro-kurd DEM, cât și, mai recent, din CHP, au fost înlăturați din funcție din cauza investigațiilor penale și apoi înlocuiți cu administratori loiali guvernului. Cu toate acestea, înlăturarea primarului de Istanbul este fără precedent.

Criticii văd arestarea lui Imamoglu ca pe o încercare a partidului lui Erdogan de a elimina un adversar politic redutabil, o acuzație respinsă cu fermitate de guvern.

• Te-ar putea interesa și: Primarul din Istanbul, rivalul președintelui Erdoğan, rămâne în închisoare

Candidatura lui Imamoglu va fi recunoscută oficial numai dacă va fi validată de autoritatea electorală turcă, considerată pro-guvernamentală.

Dacă investigațiile care îl privesc pe Imamoglu nu vor fi clarificate până la momentul validării, e puțin probabil ca liderul de opoziție să poată participa în alegerile prezidențiale.

O altă condiție impusă de lege candidaților la funcția de președinte al Turciei este să aibă o diplomă de studii superioare. Săptămâna trecută, universitatea absolvită de Imamoglu i-a anulat diploma.

Victoria lui Imamoglu la Istanbul în 2019 - și realegerea în 2024 - au fost văzute ca înfrângeri dure pentru Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan, care a guvernat anterior orașul.

Istanbul este cea mai populată metropolă a Turciei și cu influență majoră asupra politicii și economiei țării. Controlul primăriei are și o valoare simbolică. Erdogan însuși a fost primar al orașului în anii '90.

Între timp, protestele generate de arestarea primarului Imamoglu continuă în Turcia. Mulțimi de demonstranți au ieșit din nou în stradă duminică seara. În Istanbul, mulțimile s-au adunat în fața clădirii administrației orașului, în ciuda interdicției de patru zile impuse de autorități împotriva demonstrațiilor publice.

Potrivit datelor CHP, peste 1 milion de oameni au participat la demonstrație, deși autoritățile locale nu au publicat cifrele oficiale.

Proteste au fost și în capitala Ankara și în alte orașe, unde demonstranții au continuat să sfideze interdicțiile oficiale.

Platforma de socializare X a lui Elon Musk a suspendat mai multe conturi aparținând unor figuri ale opoziției din Turcia pe fondul tulburărilor civile pe scară largă din țară, a scris sâmbătă Politico.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te