La Bad Reichenhall, Germania, în zilele de 12-13 iulie a avut loc conferința anuală pentru „Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”. Reuniunea s-a încheiat fără nici un rezultat concret, potrivit agenției Moldpres, în afară de decizia participanților „să continue consultările”. La discuții au participat reprezentanţii politici de la Chișinău și Tiraspol pentru reglementarea transnistreană, reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor din cadrul formatului de negocieri „5+2” (OSCE, Rusia, Ucraina, UE și SUA), experţii din cadrul grupurilor sectoriale de lucru de pe ambele maluri ale Nistrului. Problemele discutate au fost cele stabilite la tratativele din iunie de la Berlin - legalizarea plăcuțelor de înmatriculare auto din regiunea transnistreană, recunoașterea diplomelor de studii din regiune și restabilirea legăturii telefonice directe dintre cele două maluri ale Nistrului.
Gheorghe Cojocaru: „O nouă reuniune în formatul „5+2” privind „Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, desfășurată în Germania, nu a dat rezultate palpabile. Chestiunile puse în discuție, de la cele privind plăcuțele cu numere de înregistrare auto transnistrene și până la organizarea olimpiadelor școlare pentru elevii de pe ambele maluri ale Nistrului, au rămas fără soluții. Singurul bilanț bun al acestei conferințe poate fi considerată strângerea de mâini dintre reprezentanții autorităților de la Chișinău și cei de la Tiraspol, menținându-se astfel deschisă posibilitatea reluării dialogului în viitorul apropiat.”
Europa Liberă: Între timp, după acea reuniune, la Chișinău președintele Nicoale Timofti i-a găzduit pe foștii președinți ucraineni, Leonid Kravciuk și Victor Iușcenko, care s-au pronunțat, între altele, și pe marginea diferendului transnistrean.
Gheorghe Cojocaru: „Ceea ce se reține din declarațiile celor doi foști șefi de stat ucraineni este respingerea categorică a ideii de federalizare ca soluție pentru reglementarea transnistreană. Confruntată cu separatismul din Estul teritoriului său, Ucraina nu este deloc interesată ca în vecinătatea sa nemijlocită să se producă un caz precedent de federalizare, care va putea fi oricând invocat pentru a pretinde federalizarea statului ucrainean. După cum s-a subliniat, în condițiile lipsei unei omogenități etnoculturale și civilizaționale, federalizarea, fie că este vorba de Republica Moldova, fie că este vorba de Ucraina, va induce riscul dezintegrării ulterioare a acestor state, ceea ce este inadmisibil și inacceptabil.”
Europa Liberă: Întrucât Ucraina nu agreează ideea federalizării la ea acasă, nici pentru Chișinău nu o recomandă. Și atunci ce soluții vede expertiza ucraineană pentru relațiile Chișinău și Tiraspol?
Gheorghe Cojocaru: „Așa cum au punctat cei doi foști șefi de stat ucraineni, o revenire la situația existentă până la declanșarea conflictului transnistrean, ca, de altfel, și a celor din Estul Ucrainei, ar fi imposibilă. În cazul celui dintâi, s-a scurs deja mai bine de un sfert de secol și s-au constituit niște realități care nu vor putea fi ignorate. Soluția va trebui căutată, ținându-se cont de aceste realități și dând prioritate interesului național de a păstra nealterat caracterul unitar și suveranitatea statului, într-un cadru general european.”
Europa Liberă: Este cumva acest punct de vedere împărtășit de autoritățile de la Chișinău ?
Gheorghe Cojocaru: „Această abordare nu este în contradicție cu poziția autorităților de la Chișinău, dar este în deplin antagonism cu poziția unor forțe politice de opoziție care pledează pentru federalizarea Republicii Moldova. Or, poziția Ucrainei vecine, de respingere a ideii federalizării, nu va putea fi trecută ușor cu vederea. Din declarațiile celor doi foști șefi de stat de la Kiev, se poate constata, de asemenea, o mai mare nevoie de solidaritate între cele două state vecine, ambele asociate la Uniunea Europeană, și ambele confruntate, spre regret, cu fenomenul separatismului.”
