Linkuri accesibilitate

Rusia și campania „Nu-mi este frică să spun”


Demonstrație împotriva violenței sexuale la Sankt Petersburg
Demonstrație împotriva violenței sexuale la Sankt Petersburg

„Scopul acțiunii este să schimbe percepția publică despre violența sexuală împotriva femeilor.

O campanie împotriva violenței sexuale în Ucraina, Rusia și alte țări capătă amploare pe internet. Dar în Rusia campania „Nu-mi este frică să spun” în care numeroase femei redau cazuri traumatizante de hărțuire și abuz a trezit o reacție negativă din partea unor elite, inclusiv a bisericii. Un rezumat al relatării corespondentului nostru Robert Coalson.

Campania a fost declanșată la începutul lunii, când o jurnalistă și activistă ucraineană, Anastasia Melnicenko, a povestit pe Facebook despre abuzurile sexuale la care a fost supusă la vârsta de numai șase ani.

„Scopul acțiunii, a spus Melnicenko serviciului rusesc al Europei Libere, este să schimbe percepția publică și să creeze reguli noi așa încât violența sexuală să nu mai rămână sub vălul tăcerii iar cele blamate să nu mai fie chiar victimele”.

Într-un spot al campaniei, Melnicenko mai spune că, atunci când femeia este supusă violenței sexuale sau hărțuielilor, totul este interpretat deseori de parcă ea l-ar fi provocat pe bărbat. Melnicenko vrea să facă așa încât toată lumea, și bărbații, și femeile, să înțeleagă amploarea problemei.

Flashmob-ul online început de ea în limba ucraineană cu denumirea „Nu-mi este frică să spun” a fost preluat și de utilizatorii de limbă rusă ai rețelei de socializare Facebook, iar mii de femei și-au postat propriile povestiri despre suferințele prin care au trecut.

S-a încins o dezbatere amplă, inclusiv despre pasivitatea autorităților. A intervenit și biserica ortodoxă, îndemnând femeile să se abțină de la discutarea tragediilor lor în văzul lumii pe internet și să caute în schimb consolare din partea preoților.

„Biserica reprezintă nu doar o comunitate a celor care se roagă la Dumnezeu, ci și o viziune asupra lumii care oferă răspunsuri tuturor întrebărilor despre viața omului”, a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Moscovei, Dmitri Roșcin.

Agenția oficială de știri, RIA-Novosti, a difuzat un comentariu despre campanie, interpretând-o cu totul altfel decât și-o doresc participantele. Deși include linkuri către multe postări ale victimelor violenței sexuale, comentariul are titlul: „Femeile urăsc bărbații și vorbesc deschis despre asta.”

Ziarul Vzgliad, apropiat de Kremlin, a scris într-un comentariu că aceasta este o nouă inițiativă menită să „globalizeze Rusia, să-i zdruncine viziunea asupra binelui și răului”. „Este simbolic că totul a început în Ucraina (…), dar slavă domnului că majoritatea rușilor înțeleg încotro sunt împinși și nu vor fi duși de nas cu ajutorul manipulării Internetului”, mai scrie autorul comentariului, Piotr Akopov.

Dar la campania de pe Facebook participă și mulți bărbați cu alte vederi.

„Am două fiice și sunt șocat de cele citite, a scris, de exemplu, Ivan Sipko. Pur și simplu nu știam că așa ceva se întâmplă. Acum știu și-mi este teamă pentru ele”.

Jurnalistul rus, Serghei Medvedev a spus într-o emisiune a sa la Radio Svoboda, serviciul rusesc al postului nostru, că infernului prin care au trecut multe femei și care este dezvăluit acum în povestirile lor este înlocuit cu un alt infern, acela din comentariile de pe rețelele online.

Totuși, ca mulți alții, el vede în această campanie o șansă.

„Rusia, așa cum face mereu, înaintează cu o întârziere de 40 - 60 de ani și a intrat abia acum într-o perioadă parcursă de societatea occidentală la sfârșitul anilor 50-începutul anilor 60 ai secolului trecut. Trece prin această perioadă foarte zgomotos, cu urlete și țipete, dar nu este prima”, a spus jurnalistul.

Multe apărătoare ale drepturilor femeilor au exprimat speranțe similare, inclusiv feminista rusă Bella Rapoport, care a spus că societatea rusă nu va mai fi niciodată la fel ca până acum, după aceasta campanie.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG