Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT) a prezentat luni o nouă platformă – Avere.md – unde sunt publicate şi analizate declaraţiile de venituri, proprietăţi şi interese ale mai multor demnitari, între care deputaţi, miniştri, judecători şi procurori. Analizând ultimele declaraţiile disponibile pentru 2014 şi 2015, experţii au constatat multiple nereguli, care rămân însă nesancţionate. Relatează Alla Ceapai.
Venituri ascunse, terenuri, imobile şi maşini nedeclarate sau indicate cu preţuri ridicole, acestea sunt principalele nereguli depistate de experţi în urma analizei celor mai recent declarate venituri şi averi ale mai multor demnitari. S-a mai constat că deputaţii, judecătorii şi procurorii sunt cei care admit cel mai des aceste abateri. În majoritatea cazurilor ei rămân însă nesancţionaţi, constatările organului de control fiind clasate, afirmă experţii. Pe platforma avere.md sunt disponibile declaraţii începând din 2009 ale 245 de demnitari, 186 dintre care îşi exercită funcţia în prezent.
Printre zeci de demnitari care au admis nereguli la declararea averilor este şi spicherul democrat Andrian Candu. El a omis să declare în anii 2010-2013 mai multe bunuri, între care un apartament din capitală în care deţine 1/3 cotă parte; 2 conturi curente în lei şi şapte acţiuni la o întreprindere. Abaterea a fost constată, în 2015, de Comisia Naţională de Integritate (CNI), dar cauza a fost clasată pe motiv că încălcarea a fost „neintenționată”. Cel mai recent caz clasat pe acelaşi motiv este cel al judecătoarei Mariana Pitic, care a distorsionat în declaraţia de avere costul automobilului pe care îl conduce indicând un preţ de o sută de ori mai mic.
Mulţi demnitari scapă de pedeapsă tocmai pentru că legislaţia conţine această prevedere buclucaşă care stipulează că se pedepsește doar indicarea intenţionată în declaraţie a datelor eronate sau incomplete, spune experta de la ADEPT, Elena Prohniţchi:
„În foarte multe acte de constatare găsim această formulă că demnitarul a comis nereguli sau nu a prezentat informaţia neintenţionat şi în cazul dat cauzele sunt clasate. Cum se face diferenţa între intenționat şi neintenționat? E foarte dificil.”
Deşi a fost şi anterior criticată de experţi, prevederea s-a păstrat şi în noua lege privind declararea averilor şi intereselor. Numai că, de această dată, demnitarul va fi obligat să-şi revadă declaraţia, în termen de o lună, în cazul în care se constată ca datele sunt incomplete sau eronate. Legea a fost votată în lectură finală în luna iunie în cadrul numitului pachet de integritate, care include şi reforma CNI, şi vor intra în vigoare începând cu luna august.
Experţii constată în prezent multiple nereguli în activitatea CNI. Din nou Elena Prohniţchi:
„În primul rând, plasarea cu întârziere a declaraţiilor pe pagina web. Am constatat că pe pagina web a CNI lipsesc cel puţin 27 de declaraţii pentru 2014, din cele 186 pe care le monitorizăm, presupunem că ar putea fi şi mai multe, deşi conform legislaţiei CNI e obligată în 30 de zile de la depunere să facă publice toate declaraţiile pe care le deţine. Întârzie şi plasarea pe site a declaraţiilor pentru 2015. O altă problemă pe care am constatat-o este prelucrarea necalitativă a declaraţiilor. Sunt blurate datele cu caracter public. În cel puţin 10 cazuri am depistat acest lucru.”
Experţii speră că noua legislaţie va face mai eficientă activitatea instituţiei şi va elimina aceste abateri. Cel puţin aşa cum arată pe hârtie, reforma ar urma să elimine răul cel mai mare în acest domeniu şi anume numirile politice ale membrilor CNI. Or practica a demonstrat că aceștia protejează pe cei care i-au delegat. Instituţia nu va mai fi condusă de membrii delegaţi de partidele parlamentare şi va fi scoasă de sub controlul legislativ.
Pe platforma Avere.md mai puteţi vedea și cine sunt demnitarii care au mai mult de trei automobile şi imobile de locuit, dar şi cine sunt cei 10 demnitari care declară că nu au în proprietate locuințe.
