Lansat în 2009, la Summitul Parteneriatului Estic de la Praga, având secretariatul la Bruxelles, Forumul îi familiarizează pe cetățenii din cele șase țări menționate cu valorile valorile europene și le pune la dispoziție un cadru de relaționare și colaborare cu cetățeni europeni.
Întărirea societății civile este un pilon al politicii externe a UE, iar această platformă nu este nimic altceva decât un instrument al politicii externe având misiunea de a întăriri societatea civilă în vecinătatea estică a UE, prin accelerarea schimburilor de experiență dintre organizațiile Parteneriatului Estic și UE.
Corupția este o temă centrală în cadrul activităților Forumului, ne spunea, in cadrul unui eveniment dedicat luptei anti-coruptie, organizat recent la Bruxelles, activistul pentru drepturile omului din Azerbaidjan, Intigam Aliyev, care impreuna cu alți doi dizidenți azeri, Rasul Jafarov si Anar Mammadli a publicat recent o declarație comună privind precaritatea democrației din Azerbaidjan, cerând reforme politice in Azerbadjan.
Cam in aceeași perioadă, alți activiști membri ai Comitetului de Conducere al Platformei au organizat o demonstrație în fața Comisiei Europene în sprijinul liberalizarii vizelor pentru Ucraina și Georgia.
Insă, declară Ramona Strugariu, expert la Parlamentul European, efortul de aici, de la Bruxelles, nu este suficient, dacă nu este dublat, triplat, de guverne și cetățeni, la ei acasă.
„Dupa Euromaidan, Comisia Europeană a alocat 355 milioane de euro pentru sprijinirea proceselor democratice in Ucraina. Din aceștia, 10 milioane sunt destinați exclusiv societății civile. Iată, UE a investit, investește. Dar fără pași decisivi in lupta impotriva corupției, Ucraina nu va primi liberalizarea vizelor.”
O caracteristică a statelor din Parteneriatul Estic, foste republici sovietice, este aceea că în perioada de tranziție de la comunism au înflorit afacerile cu bani murdari, spune și Intigam Aliev.
„În țările noastre, în perioada de tranziție de la comunism, de la Uniunea Sovietică, s-au făcut foarte mulți bani murdari prin proceduri ilegale. Prin acești bani murdari se menține controlul politic. De aceea rolul societății civile este foarte imporant. Este important să discutăm public despre aceste lucruri și să facem front comun în lupta impotriva corupției, dar și ca să prevenim actele de corupție. Corupția subminează democrația, afectează în mod negativ viața oamenilor și afectează în mod negativ dezvoltarea unei țări”, declară Aliyev.
În ciuda recentei eliberări a 17 prizonieri politici, numeroși jurnaliști, bloggeri și activiști politici rămân încarcerați in Azerbaidjan pe acuzații motivate politic.
Forumul Societății Civile, din care fac parte 700 de ong-isti (dar numărul lor poate crește, căci ușa este deschisă orcărui ONG din cele șase țări) pune presiune, alaturi de alti actori internationali, pe guvernul de la Baku sa elibereze toți deținutii politici. Organizația îi invață pe cetățeni ce trebuie să facă pentru a trage la răspundere guvernele pentru politicile strâmbe din domeniul libertăților civile și drepturile omului.
În fiecare an are loc o reuniune, o Adunare Generală a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, care este organismul de luare de decizii cel mai înalt, un fel de guvern compus din 19 membri ai Comitetului Director aleși pentru cate un an. Din acest comitet director face parte si moldoveanul Ion Manole, directorul Asociatiei Promo-Lex.
Și Chișinăul a găzduit o astfel de reuniune, în anul 2013, cele anterioare având loc în Germania, Polonia, Suedia, Georgia și Ucraina, iar anul acesta, a opta Adunarea Generală va avea loc la Bruxelles in capitala Belgiei (între 28 si 30 noiembrie).
„Coruptia este situatia in care o persoană sau un grup de persoane cu pozitii guvernamentale își folosesc pozitia si puterea pentru propriul interes sau al unor corporatii ”, explică Ion Manole unui grup de activiști pentru drepturile omului reuniți la Bruxelles.
Eforturile anti-corupție sunt un soi de perpetuum mobile și trebuie depuse mereu si mereu pe două planuri: in statele membre ale Parteneritatului Estic, dar si la nivel european, arată și experta Ramona Strugariu.
„Există la nivelul UE o preocupare pentru lupta anti-corupție, iar acest lucru este reflectat in legislatia care a fost adoptată in acest domeniu. In octombrie 2014 a fost adoptată o rezoluție privind finantarea partidelor si fundatiilor politice, aceasta insa nefiind singura rezoluție cu privire la coruptie. In anul 2013, PE a adoptat o rezoluție, de pildă, referitoare la spalarea de bani. Apoi, un instrument extrem de util este Noua Directivă privind Confiscarea Extinsă.”
EU sustine și în Moldova lupta anti-corupție. Cu bani europeni este finanțat intre 2015 si 2017 un program pentru reformarea administratiei publice, de pildă. Insă, arată Ramona Strugariu, există discuții în cadrul PE pentru o mai mare sustinere, pentru ca aceste țări care se străduiesc să iasă de sub umbrela Rusiei, să fie stimulate să mearga mai departe. Nu întâmplător fostul comisari UE pentru extindere Günter Verheugen explica lipsa evoluției, sau involuția in domeniul luptei anti-corupție din Ucraina, cu dezamăgirea pentru lipsa unei perspective europene.
„Nu există o schema universal valabilă care să funcționeze peste tot. Un lucru este cert. Patru din cinci europeni consideră corupția o chestiune gravă catre trebuie controlată. În acest oraș in care ne aflăm, la Bruxelles, peste 1000 de lobby-iști incearca sa influenteze deciziile politice zi de zi, pe diverse cai, nu neaparat cele mai ortodoxe. De aceea UE incearcă să facă cel putin aici lumina, sa vedem cine sunt, in mod transparent, si sa ii inscriem intr-un registru al firmelor de lobby.”
Să fii impotriva coruptiei este o chestiune facilă. Nu există politician care să nu declare ca este impotriva coruptiei. Fapte insa, actiuni concrete fac putini. Rare sunt cazurile in care legislatia anti-coruptie este votata in unanimitate. De aceea mai multe cercetari au evidentiat ca parlamentul este un mare risc in lupta impotriva coruptiei. Independenta justitiei este, de asemenea, esentiala in aceasta lupta, ca si cetatenia activă, presa libera si monitorizarea puterii.
„Nici un sistem nu rămâne pe vecie la putere dacă oamenii, societatea civila, se ridica si denunta actele de coruptie. Tacerea, indiferenta si inertia hranesc coruptia.”
