Prim-ministrul Dacian Cioloș va efectua joi prima sa vizită oficială în Republica Moldova, de la preluarea mandatului. Cu două zile mai devreme la București s-a aflat deputatul Iurie Leancă, președintele Comisiei pentru politică externă și integrare europeană, care a declarat Europei Libere că relaţia moldo-romană trebuie regândită.
Europa Liberă: Tocmai aţi revenit de la Bucureşti, acolo unde v-aţi întâlnit cu premierul Dacian Cioloş, care este aşteptat în vizită la Chişinău. Relaţia dintre cele două state a fost cu urcuşuri şi coborâşuri, în funcţie de culoarea politică a celor care guvernau Republica Moldova. Astăzi a revenit în albia sa normală această cooperare dintre Republica Moldova şi România?
Iurie Leancă: „E nevoie de pus mai mult oxigen în această relaţie şi din partea Chişinăului, dar şi din partea Bucureştiului. Lipseşte, în primul rând, o viziune nouă. Relaţia bilaterală, care este una cheie pentru Republica Moldova, dar şi una foarte importantă pentru Bucureşti, trebuie să fie regândită, reaşezată pe o temelie nouă, cu obiective fixate într-o manieră diferită de ceea ce s-a întâmplat până acum. Relaţia Chişinău-Bucureşti nu poate fi în afara contextului Chişinău-Bruxelles. Şi la Bucureşti am fost pentru a discuta și cu premierul, am avut şi alte discuţii, la care voi reveni în curând, pentru a prezenta acest nou model de relaţii. E nevoie de obiective clare, calendar şi resurse financiare pe care Bucureştiul astăzi le poate pune la dispoziţia nu Republicii Moldova, dar acestor proiecte care au un efect pozitiv şi asupra României.”
Europa Liberă: Guvernul de la Bucureşti a reuşit să transfere prima tranşă din împrumutul convenit cu Republica Moldova. Cele 60 de milioane de euro din cele 150 de milioane promise sunt doar un gest simbolic, un gest de încurajare pentru autorităţile de la Chişinău? Pentru că societatea civilă a avut mari rezerve că deocamdată foaia de parcurs nu este îndeplinită sută la sută şi ar fi trebuit să se facă mai mari presiuni asupra guvernului Republicii Moldova ca să vină şi această asistenţă financiară.
Iurie Leancă: „Este un gest nu doar de încurajare pentru autorităţi sau alte epitete putem găsi.”
Europa Liberă: Frăţesc.
Iurie Leancă: „În primul şi în primul rând, un gest de a susţine cetăţenii din Republica Moldova, fiindcă aceşti bani vin la buget, astfel încât beneficiarii prin proiecte diferite, prin pensii la timp, cel puţin, plătite, aşa cum sunt ele mizere deocamdată, dar cetăţeanul le va primi la timp şi salariile la fel. Guvernul de la Bucureşti, ca alte guverne care ne oferă asistenţă, se gândesc, în primul rând, la interesul cetăţeanului. Şi din unghiul acesta trebuie să percepem decizia de la Bucureşti.
În ceea ce priveşte condiţionalităţile, Bucureştiul a condiţionat această primă tranşă de acordul dintre Republica Moldova şi FMI, cel puţin la nivel de înţelegere. Practic, premisele pentru a debloca această primă tranşă sunt. E doar prima tranşă, după aceea urmează a doua şi a treia. Înţeleg că ele vor fi condiţionate şi mai departe de reforme pe anumite domenii şi de avansarea în relaţia cu FMI.”
Europa Liberă: Îmi amintesc, când eraţi premier, aţi mers la Ungheni, acolo unde s-a tăiat panglica pentru darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Chişinău. De ce atât de greu se fac aceste lucrări? De ce atât de greu ajunge gazul?
Iurie Leancă: „Nu se face nimic acum, aceasta e problema cea mare.”
Europa Liberă: De ce atât de greu ajunge gazul românesc în Chişinău?
Iurie Leancă: „Încă nu s-a pornit, aceasta e problema. Pe 27 august 2013 am iniţiat acest proiect împreună cu Bucureştiul şi cu Bruxellesul, am conceput şi am realizat acest proiect într-un triunghi foarte clar structurat şi cu beneficii, şi cu implicaţii şi financiare din partea şi a Bucureştiului, şi a Bruxellesului. Şi atunci s-a luat angajamentul ca timp de un an, până la următoarea zi naţională, să îl dăm în exploatare. De ce amintesc aceste detalii? Fiindcă atunci când există voinţă politică, avansează şi lucrurile pe teren.
Când dispare această voinţă, când ţara intră într-o zonă de incertitudine, când nu mai sunt interlocutori, când nu există o înţelegere clară ce facem mai departe. Doi ani de când s-a dat în exploatare gazoductul Iaşi-Ungheni, noi nici astăzi nu avem măcar documentaţia tehnică necesară. Nici până astăzi nu există o înţelegere cine finanţează aceste proiecte. Atragem banii de la instituţiile financiare europene sau, după mine, preferabil e să aducem aici companii româneşti care aveau cel puțin atunci, bănuiesc că şi acum, suficiente lichidităţi şi care pot oferi un sistem integrat, sursa, în sens că unde se produce gazul, transportarea şi distribuţia. Şi atunci vulnerabilitatea sistemului nostru este mult mai mică.
Pe acest motiv la întâlnirea cu premierul Cioloş la fel am menţionat acest subiect, că şi Bucureştiul trebuie să insiste. Dar şi în declaraţia pe care am adoptat-o în ultima zi a şedinţei de vară a Parlamentului şi am fixat câteva obiective pentru parcursul nostru european, urgentarea acestor interconexiuni la fel a fost menţionată la solicitarea expresă a mea şi a domnului Carpov.”
Europa Liberă: De ce atât de uşor se taie panglica şi atât de greu ajunge gazul?
Iurie Leancă: „Aceasta a fost doar prima fază. Faza a doua, şi cea mai importantă, trebuia să fie construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău. Atunci, în 2014, planificarea pe care o aveam eu, împărtăşită era şi de Bruxelles, şi de Bucureşti, că cel târziu în 2017 gazoductul trebuia să fie finalizat. Suntem la finele lui 2016 şi nici măcar documentaţia tehnică încă nu există.”
Europa Liberă: De ce nu s-a reuşit acest lucru?
Iurie Leancă: „Criză, alte priorităţi, de supravieţuire, nu gândeşti pe termen mediu şi pe termen lung. Dar de ce nu s-a reuşit cu nimic nici pe altă zonă, la fel de importantă, energia electrică?”
Europa Liberă: Interconexiunea energetică.
Iurie Leancă: „Ştim măcar care e prioritatea? O fi Vulcăneşti, Isaccea, o fi Ungheni-Chişinău, o fi Bălţi-Suceava? Am pierdut doi ani. Slavă Domnului că nu sunt ani pierduţi irecuperabil. E nevoie acum să ne răsuflecăm mânicile.”
Europa Liberă: Rămânem la ideea că România continuă să fie alături de Republica Moldova atât la bine, cât şi la greu, aceasta fiind principala concluzie la care a ajuns domnul Dacian Cioloş. Iar Chişinăul trenează. Ce nu întreprinde Republica Moldova, ca lucrurile să aibă şi finalitate, nu numai intenţii?
Iurie Leancă: „Cel mai interesat este, bineînţeles, Chişinăul în această să o numim paradigmă. Dar sunt absolut convins că şi Bucureştiul trebuie să fie ceva mai ofensiv. Şi Bruxellesul ar trebuie să abordeze acest subiect cu o intensitate şi o rigoare mai mare. Fiindcă, până la urmă, crearea acestui spaţiu şi pieţe comune este în interesul, în primul rând, al Republicii Moldova, ca să termine cu dependenţa unilaterală de o singură sursă din est, fie că e vorba de gaze, fie că e vorba de energia electrică, dar e şi în interesul Bucureştiului, dar şi al Bruxellesului.
Din păcate, Chişinăul, care a trecut prin crize în 2015, schimbări de guvern şi atunci nu poţi, pur şi simplu, să te axezi pe aceste priorităţi. Bucureştiul, neavând un interlocutor, cumva a pus, bănuiesc eu, pe linia a doua ca importanţă şi iată unde suntem. Dar este o întârziere regretabilă în detrimentul interesului consumatorului moldovean, dar nu este una irecuperabilă, trebuie doar să revenim de urgenţă. Sper în luna septembrie să ajung la Bruxelles şi neapărat voi aborda şi acest subiect de pe poziţia pe care o am, de preşedinte al Consiliului parlamentar pentru integrarea europeană.”
Europa Liberă: Prezenţa domnului Cioloş la Chişinău ce miză are?
Iurie Leancă: „E o vizită importantă. Sper să se discute la nivelul celor două executive mai multe subiecte, nu e vorba doar de interconectare, deşi este prioritar. Vreau să înţeleg dacă ştim care pod este prioritar pentru a fi reconstruit. E bine să începem cu cel de la Cantemir, eventual, fiindcă deja există, doar trebuie resurse financiare relativ mai mici pentru a crea un pod veritabil, care ar putea fi deschis şi să oxigeneze comerţul pentru zona de sud în mod special. Sunt o mulţime de probleme.
Domnului Cioloş i-am adus aminte de ideea lui când era comisar european pentru agricultură, și spunea că România urma să beneficieze de un miliard, un miliard şi ceva de euro de la Comisia Europeană, fonduri structurale pentru plantarea de livezi. Dânsul atunci a avut ideea ca puieţii să fie crescuţi în Republica Moldova şi să fie livraţi în România. I-am adus aminte, îi zic: „Unde ne aflăm noi? Fiindcă aceasta ar fi creat o industrie adevărată, locuri de muncă, creştere economică”. Mi-a promis că se interesează.
Executivele ar trebui să discute. Am abordat o problemă pe care o ştiu de la studenţii basarabeni care îşi fac studiile în România sau cei care vor să aplice pentru burse finanţate de statul român. Trebuie să fie discutat acest subiect,
Pentru un dialog cu decizii e nevoie de o discuţie între cele două guverne...
fiindcă cei care îşi fac studiile universitare în România beneficiază de puţine locuri pentru masterat în România. Iar cei care aplică, neputând aplica online, nu pot fi mai flexibili în alegerea universităţilor. Sunt şi studii făcute în acest sens.
I-am vorbit domnului Cioloş, dar pentru un dialog cu decizii e nevoie de o discuţie între cele două guverne. Eu am propus şi voi insista ca din bugetul naţional al României anual să fie alocată o cifră, ideal ar fi să fie un procent din buget, care ar însemna aproape de 500 de milioane de euro. Din aceşti bani să fie asigurate resurse pentru tot felul de proiecte, cum ar fi interconectarea, poduri, grădinițe, interacţiunea dintre comunităţi, primărie la primărie. Dar am zis că ideal ar fi şi o parte din aceşti bani, atât timp cât Moldova e într-o perioadă de sărăcie şi lumea se gândeşte cum să supravieţuiască de la o zi la altă zi, să aplicăm modelul pe care îl promovează Federaţia Rusă cu cetăţenii din raioanele de est ale Republicii Moldova, în regiunea transnistreană, să vedem o categorie de cei mai vulnerabili şi guvernul României din cadrul acestor bani rezervaţi Republicii Moldova să aloce 10-15 euro lunar pentru aceşti pensionari.”
Europa Liberă: Aceste vizite pe care le întreprindeți în România sau în Ucraina, sau în alte capitale, metropole occidentale, vă ajută să înţelegeţi mai bine situaţia în noua funcţie pe care aţi obţinut-o recent sau şi pentru cursa prezidenţială?
Iurie Leancă: „Deocamdată suntem în precampanie şi energia cu care încerc să tratez această responsabilitate e, în primul rând, orientată spre a înţelege care e deschiderea şi dacă mai e deschidere din partea ţărilor europene faţă de Republica Moldova. Şi doi, ce aşteptări au ei de la Republica Moldova.”
Europa Liberă: Aşteptările sunt mari, ei au spus de fiecare dată, există această foaie de parcurs care include reformele prioritare pe care trebuie să le implementeze guvernarea de la Chişinău, astfel încât ea să ajungă să fie credibilă şi pe plan extern, dar mai ales pe plan intern.
Iurie Leancă: „Şi, bineînţeles, ceea ce am discutat şi urmează să discut şi în cadrul altor vizite, este ce susţinere pot să ne ofere şi trebuie să ne ofere ei pentru ca aceste reforme de la Chişinău, în mod special în zonele critice, cum ar fi reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, să avanseze mult mai bine decât a fost până acum. Fiindcă până acum doar am bifat anumite acţiuni şi nu s-a schimbat nimic, şi cetăţeanul cum nu a avut aşa şi nu are încredere în justiţia moldovenească. În primul rând, trebuie să ne axăm pe dimensiunea internă.
Dacă mergi în străinătate după ajutor, trebuie să înţelegi că ei ştiu foarte bine care e situaţia, vii acolo cu înţelegerea corectă a problemei, a fenomenului şi cu soluţiile pe care le propui, ce faci tu pe interior, cum vrei să te ajute ei din afară. Doar aşa putem reveni la un dialog bazat pe încredere, fiindcă încrederea din partea Occidentului, inclusiv din partea Bucureştiului, a fost puternic afectată urmare a acestor turbulenţe prin care a trecut societatea moldovenească.”
Europa Liberă: Odată cu demararea campaniei prezidenţiale va fi pe larg, bănuiesc, speculat şi factorul geopolitic încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul. S-au făcut deja anumite declaraţii din partea guvernanţilor, unii chiar au zis că anul 2018 trebuie să devină anul când Republica Moldova va depune cererea.
Iurie Leancă: „În afară de mine cine a mai spus acest lucru?”
Europa Liberă: L-am auzit pe domnul Marian Lupu.
Iurie Leancă: „Dânsul spunea de 2019.”
Europa Liberă: Acum l-am auzit vorbind despre anul 2018.
Iurie Leancă: „Deci, a preluat teza mea, mă bucur.”
Europa Liberă: Chiar e posibil ca Moldova să meargă cu această cerere de aderare la Uniunea Europeană, din moment ce ţara mai este considerată restanţieră la implementarea reformelor?
Iurie Leancă: „E mult mai complicat acum, decât a fost în 2014 sau 2015, aşa cum ne planificam noi. Şi nu doar din cauza acestor crize permanente din Republica Moldova şi a faptului că am reuşit să distrugem puternic încrederea care a existat în Republica Moldova, dar şi din cauza că între timp evoluţiile din Uniunea Europeană au parcurs o cale şi mai sunt încă într-o fază foarte şi foarte complicată – refugiaţii, acte teroriste, decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană. Priorităţile astăzi sunt mult mai puţin plasate pe zona de est, pe vecinătate, mai mult pe războiul din Ucraina.”
Europa Liberă: Deşi şi conflictul din Ucraina este o problemă care preocupă marile capitale.
Iurie Leancă: „Dar şi aici mă tem că se vor întâmpla anumite schimbări şi nu neapărat în favoarea Ucrainei. Fiindcă interesul businessului european de a reveni la un comerţ activ, investiţii cu Federaţia Rusă, este unul cunoscut, mai multe ţări din UE dau dovadă de anumite slăbiciuni, ca să zic aşa. Şi noi trebuie să înţelegem care sunt noile realităţile. Pe de o parte, va fi mult mai complicat.
Pe de altă parte, cel puţin discuţiile pe care le-am avut eu, şi le-am avut şi le voi avea cu decidenţii, oamenii care au capacitatea de a participa la luarea deciziei, fie că e vorba de Uniunea Europeană, fie că e vorba de ţări membre ale Uniunii Europene mi-au arătat, spre surprinderea mea, că această deschidere mai există, că această opţiune se mai păstrează, doar că, pentru a reuşi până la finele mandatului acestui parlament, până la finele anului 2018 să depunem cererea şi să fim siguri că ea nu va fi pusă într-un sertar adânc şi uitată, pentru aceasta trebuie să mergem cu aceste reforme cu o viteză nu de două ori mai mare, ci poate de cinci ori mai mare.
Acum depinde de noi toţi dacă reuşim sau nu reuşim. Până acum încă nu avem o claritate instituţională: care instituţii se ocupă de combaterea corupţiei, este CNA sau este Procuratura Anticorupţie? Dublarea, de obicei, este doar o scuză pentru una sau altă instituţie să spună: „Aceasta depinde nu de mine. Aceasta depinde de altcineva”. Avem aceste recomandări ale europenilor, trebuie să finalizăm acest lucru. Şi sper că de la 1 septembrie să putem discuta şi în cadrul Parlamentului, dar şi cu cei de la guvern cum finalizăm această strategie foarte clară instituţională, ce competenţe au în mod special. Şi pasul doi e ceea ce am fixat deja şi în acordul de parteneriat pe care l-am semnat noi, Partidul Popular European, cu majoritatea, dar şi în declaraţia, a fost fixat, a Parlamentului cum aducem aici această misiune pe reforma justiţiei. În septembrie, când merg, având acest mandat şi al Parlamentului, vom începe discuţiile punctuale cu Comisia Europeană.”
Europa Liberă: Tot mai multe ţări încearcă să refacă relaţia cu Federaţia Rusă. Franţa, Germania, Turcia, Ungaria sunt câteva state care ar fi interesate de o deblocare a situaţiei cu Federaţia Rusă. Aţi putea să includeţi în agenda dumneavoastră şi o vizită la Moscova?
Iurie Leancă: „Relaţia dintre Occident şi Federaţia Rusă e într-o anumită dinamică. Am auzit voci importante care nu exclud că aceste sancţiuni ale Uniunii Europene ar putea să nu mai fie prelungite sau, cel puţin, nu vor mai fi atât de dure cum au fost până acum, deşi ultimele acţiuni în Crimeea cu, cică, terorişti prinşi acolo ş.a.m.d. iar au tensionat situaţia din Ucraina şi relaţia dintre Rusia şi Ucraina. Şi aceasta nu poate să nu aibă o anumită amprentă pe percepţiile din Occident. Dar dacă nu se întâmplă, Doamne fereşte, ceva mai deosebit, nu exclud că această schimbare de optică şi de acţiuni din partea Occidentului în raport cu Federaţia Rusă ar putea să se schimbe.
În ceea ce ne priveşte şi mă priveşte, sigur că am fost mereu adeptul unor relaţii mature cu Federaţia Rusă. Maturitate însemnând, în primul rând, respect reciproc. Maturitate însemnând să diferenţiem foarte clar între relaţiile comerciale şi agenda politică. Am semnat Acordul de Asociere, au venit sancţiunile, ceea ce mi se pare absolut incorect.”
Europa Liberă: Şi Moscova mai lasă să se înţeleagă că este supărată pe Republica Moldova că a semnat acest acord cu Uniunea Europeană. În vizita domnului Rogozin la Chişinău chiar zicea că ar fi adus acea agendă care include şi denunţarea acestui Acord de Asociere.
Iurie Leancă: „Supărările e bine să le lăsăm pentru discuţiile în familie. În relaţiile dintre două state trebuie să ne ghidăm de raţiune şi de interes reciproc.
Până la triumful raţiunii într-o relaţie dintr-o fostă metropolă şi o fostă gubernie, durează...
Acesta e elementul-cheie, pe care l-am învăţat la Moscova, atunci când învăţam diplomaţie. Până la triumful raţiunii într-o relaţie dintr-o fostă metropolă şi o fostă gubernie, durează. Uitaţi-vă la situaţia dintre Franţa şi Anglia cu fostele sale colonii. A trebuit ceva timp pentru a vindeca anumite traume psihologice ale fostelor metropole.”
Europa Liberă: S-au mai schimbat generaţiile.
Iurie Leancă: „Dar durează, aceasta vreau să zic. Şi acelaşi lucru cred că se întâmplă şi în relaţia dintre noi şi Moscova. Pe acest motiv noi, în primul rând, trebuie să avem răbdare, dar să tratăm relaţia cu Rusia cu maximă responsabilitate, fiindcă, totuşi, este o putere cel puţin regională. Şi avem
Interesul Republicii Moldova e o relaţie stabilă, previzibilă şi una matură...
premise pentru o relaţie bună şi matură, nu trebuie să aşteptăm nişte miracole. Aceste promisiuni ale socialiştilor noştri, exact cum făceau comuniştii în 2001, problema noastră e că moldovenii o dată s-au lovit cu capul de greblă, acum iarăşi vrem a doua oară să călcăm şi nu înţelegem că ceea ce promite Dodon & Co este doar o utopie.
Interesul Republicii Moldova, după cum vă spuneam, e o relaţie stabilă, previzibilă şi una matură. Dar noi nu putem uita, se pare că doar socialiştii noştri uită, că între noi şi Federaţia Rusă este o ţară, se numeşte Ucraina. A propos, astăzi e Ziua Independenţei, să-i felicităm şi să nu uităm că ei au declarat independenţa cu câteva zile înaintea noastră, astfel uşurându-ne şi nouă responsabilitatea.”
Europa Liberă: Şi acum este percepţia că Moldova este protejată de Ucraina.
Iurie Leancă: „E o umbrelă puternică şi e în zona de tampon. În detrimentul Ucrainei, nu poţi avea relaţii comerciale active cu Federaţia Rusă, că tot până la urmă prin Ucraina tranzitezi şi cetăţenii, şi mărfurile, şi bunurile ş.a.m.d. Deci, aş vrea ca cetăţeanul din Republica Moldova să nu se lase pradă unor declaraţii de acestea utopice şi manipulatorii. Între noi şi Federaţia Rusă este Ucraina. Trebuie să avem relaţii foarte bune şi cu Ucraina, şi cu Federaţia Rusă.
Mă deranjează când politicienii noştri de stânga fac declaraţii că, Crimeea este parte componentă a Federaţiei Ruse, se mai duc prin Sevastopol. Nu este o lovitură directă asupra principiului de respectare a inviolabilităţii frontierelor? Şi nimeni nu-i taxează, din păcate. Şi nu ne dăm seama că lovim în noi prin astfel de acţiuni, fiindcă creăm precedente. Dar eu, totuşi, cred că cetăţenii din Moldova vor analiza şi vor şti să facă o diferenţiere clară între aceste declaraţii cu iz nostalgic şi utopice şi între realităţile prin care trecem noi.”
Europa Liberă: La care întrebare aţi răspunde mai uşor? Când aţi putea ajunge într-o vizită la Moscova? Sau când Moldova va ajunge cu o cerere de aderare la UE în Bruxelles?
Iurie Leancă: „De Bruxelles v-am spus, obiectul meu e să facem tot ce e posibil până la finele anului 2018. La Moscova sper să ajung mult mai devreme, doar că e problema în ce calitate pot ajunge acolo. Bănuiesc că la Moscova voi face vizită în calitate de preşedinte al Republicii Moldova, şi atunci voi putea discuta, având anumite competenţe, pârghii ş.a.m.d.”
