Într-un interviu la televiziunea publică Moldova1, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău James Pettit și-a exprimat opinia că unirea Moldovei cu România în vederea intrării în UE nu ar fi o alegere practică și că Moldova, ca stat, are specificul ei, inclusiv caracterul multietnic și o regiune separatistă, toate acestea diferențiind-o de țara vecină. Spusele ambasadorului au stârnit reacții iritate din partea unor politicieni cu simpatii pro-române și aplauze din partea apărătorilor statalității Moldovei.
Reacțiile critice la adresa aserțiunilor lansate de ambasadorul american, unele formulate mai academic, iar altele în stilul tipic pentru rețelele de socializare, au fost mai prompte şi mai numeroase decât mesajele de sprijin.
Aserțiunile lansate de ambasadorul Statelor Unite au fost sprijinite de liderul celui mai mare partid de opoziţie, PSRM, Igor Dodon şi de cître preşedintele de onoare al PD, care domină coaliţia de guvernare, Dumitru Diacov.
Igor Dodon, cunoscut pentru viziunile sale pro-ruseşti, se arată nedumerit de ce o declarație „logică şi corectă” a unui ambasador occidental a trezit atâtea „reacții isterice în rândul politicienilor şi comentatorilor pro-români şi unioniști?”.
Fruntașul democrat Dumitru Diacov a constatat ca ambasadorul american a afirmat public ceea ce o spun „reprezentanţii tuturor statelor europene în discuţii private”. „Ambasadorii acreditaţi în Republica Moldova întotdeauna vor apăra independenţa şi suveranitatea ţării noastre”, a punctat Dumitru Diacov.
Liderul liberal, Mihai Ghimpu, cunoscut pentru viziunile sale unioniste, a criticat declaraţiile ambasadorului spunând că sunt „profund regretabile” și că ar reaminti de „strategia diplomației imperiale ruse care intervenea în chestiunile identitare din Republica Moldova”. Ghimpu a mai spus că „drumul european al Republicii Moldova trece prin Bucureşti”.
Deputaţii fracţiunii liberal democrate au păreri împărţite. Deputata Maria Ciobanu crede „ofensatoare” spusele ambasadorului american. Deputatul Vadim Pistrinciuc e de părere că ambasadorul a nu a făcut o lecţie de identitate ci „a spus adevărul: Moldova nu este România, acum, România are obligații, acorduri, uniuni, Moldova are cetățeni (peste jumătate) care din păcate nu doar că nu se simt români, dar chiar se tem de asta.”
Deputatul neafiliat Valeriu Ghileţchi, cel care fusese propus la funcţia deambasador al R. Moldova în SUA, dar nu a fost acceptat de Statele Unite, notează într-un comentariu „declarația ambasadorului american în R. Moldova arată o dată în plus cât de complicat și riscant este să se abordeze probleme ce țin de istorie”. Ghileţchi mai spune că „afirmațiile ambasadorului au fost pe alocuri interpretate greșit”.
Fostul premier Ion Sturza s-a declarat „șocat” de declarațiile ambasadorului american, menţionând că doar „prietenii” din est şi-au permis să dea lecţii de identitate. „Lăsați-ne pe noi, cetățenii Republicii Moldova, să decidem cine suntem, în ce limbă vorbim, cu cine să prietenim.”
Fostul politician creștin-democrat Vlad Cubreacov, preşedinte al asociaţiei Răsărit Românesc din Moldova, a publicat pe blogul său o amplă scrisoare deschisă în care explică de ce consideră „greşite, contrare evidenţelor şi adevărului” afirmaţiile ambasadorului.
Declarațiile ambasadorului american la Chișinău a stârnit ecouri şi în România. Fostul președinte Traian Băsescu a scris pe Facebook că declarațiile ambasadorului Pettit ar fi „un afront grosolan adus Istoriei României”, iar autoritățile române ar trebuie să ceară Statelor Unite „o reacție oficială și clarificatoare”.
Se relatează că senatorul român Viorel Badea, vicepreședinte al Comisiei Românilor de Pretutindeni, i-ar fi trimis o scrisoare secretarului de stat John Kerry în care cere clarificări despre declaraţiile ambasadorul James Pettit, întrucât acestea au făcut referiri şi la România.
În mediul comentatorilor de presă de pe ambele maluri ale Prutului părerile sunt la fel împărțite.
Ambasada americană la Chișinău a declarat luni 29 august că secretarul de stat John Kerry a spus în mesajul său de felicitare cu ocazia celor 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova: „vom continua să sprijinim interesele şi aspiraţiile cetăţenilor Moldovei, la fel ca şi eforturile în soluţionarea conflictului transnistrean ce ar păstra suveranitatea şi integritatea teritorială a statului în limitele frontierei recunoscute internaţional.”
