La Chişinău începe luni o nouă evaluare a FMI, numai că experţii fondului nu vor avea misiunea să negocieze un nou acord.
Îl vom întreba pe expertului economic Eugen Ghileţchi, economist la Institutul de Politici şi Reforme Europene, când şi în ce condiţii se poate aştepta totuşi acest acord.
Europa Liberă: La Chişinău, dle Ghileţchi, este aşteptată luni o nouă misiune a FMI, din nou fără mandat de negociere. Abia următoarea evaluare, probabil din luna iunie, ar putea fi cu mandat de negociere a acordului de finanțare. Totuşi, impresia multora este că relaţia cu FMI se ameliorează. Împărtăşiţi această impresie?
Eugen Ghileţchi: „Parțial, pe undeva putem să spunem că relația cu FMI se ameliorează, în special, ținând cont și de interviul pe care la avut reprezentantul permanent al FMI, Armine Khachatryan, săptămâna trecută în Republica Moldova. Prin acest interviu din nou se denotă o deschidere pe care o are FMI față de autoritățile din Republica Moldova și faptul că FMI, de fapt, mai dă o șansă sau încearcă să arate din nou deschiderea aceasta pentru demararea procesului de negociere în sine.”
Europa Liberă: Dar tot acest interviu arată că FMI încă este în așteptarea unor schimbări necesare în sistemul bancar. Se spune clar că acest sistem bancar continua să se confrunte cu probleme.
Eugen Ghileţchi: „Aveți perfectă dreptate - o deschidere nu înseamnă automat recunoașterea unor progrese. De aceea, prin această intervenție în presă FMI a vrut să transmită încă odată un mesaj destul de dur față de autorități pentru ca să impună anumite cerințe pentru modificarea legislației atât în sistemul bancar, cât și per ansamblu. Și dacă vorbim despre așteptările FMI din partea autorităților, atunci din nou, din interviu și atât din alte intervenții putem să concluzionăm că sunt două așteptări majore pe care le are FMI față de autoritățile din Republica Moldova actualmente.
Pe de o parte, este implementarea unei politici fiscale durabile și aici trebuie să recunoaștem că nu există prea mult spațiu de manevră pentru Ministerul Finanțelor pentru acțiuni de susținere sau stimularea economiei, iar pe de altă parte, este vorbă despre sistemul bancar și anume despre acționarii băncilor. FMI a început să pună un accent deosebit pe cunoașterea beneficiarilor efectivi ai băncilor, pentru că aici este vorba despre banul public, despre economisirile oamenilor și atunci FMI vrea să se asigure că organul de reglementare cunoaște cine sunt acționarii băncilor pentru ca să poată să prevină acțiuni de genul acelor care s-au întâmplat în ultimii doi ani de zile în sistem.”
Europa Liberă: Dle Ghileţchi, a existat un mare pas înainte în toată această poveste şi acela poate fi probabil constatat alegerea printr-un concurs bine făcut a guvernatorului BNM. În afară de acest fapt mai puteți constata și alte progrese pe care le-ar fi realizat puterea de la Chișinău?
Eugen Ghileţchi: „Un alt progres care trebuie menționat ține de modificarea legislației în domeniul depozitarului național de valori mobiliare. Conform unui proiect de lege care a fost adoptat în Parlament luna trecută, Banca Națională va deveni acționarul depozitarului. Cu alte cuvinte, Banca Națională urmează deja să intre în posesia depozitarului (depozitarul este instituția care deține registrele acționarilor). Acest pas a fost făcut anume pentru ca să consolideze capacitățile autorităților în cunoașterea beneficiarilor efectivi ai băncilor.
Acest proiect a fost adoptat la insistența Fondului Monetar Internațional și este un model care nu se prea întâlnește în lume, unde Banca Națională, de fapt, deține instituția care apoi monitorizează sau cunoaște cine sunt acționarii băncilor. Dar a fost și acesta un pas care a fost făcut în contextul discuțiilor și negocierilor cu FMI și trebuie apreciat. Pe de altă parte, dacă revenim la politica fiscală pe care o avem anul acesta sau care urmează să fie adoptată în Parlament în a doua lectură, este o politică fiscală destul austeră care reiese din anumite discuții care au fost purtate cu Fondul Monetar Internațional.”
Europa Liberă: Banca Națională a anunțat că pe 16 mai a sancţionat mai mulți foşti conducători ai Băncii Sociale, banca care este acum în proces de lichidare așa cum bine se știe. Dvs. cum vedeți această decizie la distanţă iată de ani de zile de la comiterea faptelor pentru care vin sancţiunile?
Eugen Ghileţchi: „Eu cred că această decizie vine cu întârziere desigur, dar este o decizie care reiese din anumite realități. Banca Națională este organul de reglementare, monitorizare și instituția care sancționează comportamentul greșit pe segmentul financiar bancar. Atunci inevitabil când tu ai fraude atât de masive în sistem, este inevitabil să ai anumite sancțiuni. Cu părere de rău ele vin cu o anumită întârziere.”
Europa Liberă: S-a schimbat între timp un guvernator, poate de asta?
Eugen Ghileţchi: „Posibil. Dar mai este și elementul că ele sunt mizere față de valoarea totală a fraudelor care au fost aduse. Aceste sancțiuni reiese din legislație. Banca Națională nu putea să impună sancțiuni mai mari decât atât, au fost aplicate sancțiuni maxime. Este și aceasta un motiv pentru o revizuire a legislației în domeniul sancționării pentru ca pe viitor să poată să fie implementate niște instrumente care să destimuleze acțiuni de fraudă în sector.”
Europa Liberă: Dle Ghileţchi, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, James Pettit, ne spunea încă în luna martie într-un interviu că Guvernul ar fi realizat multe din angajamentele luate faţă de FMI. Care ar fi totuși restanţele dacă am putea să le punctăm?
Eugen Ghileţchi: „Una dintre restanțe continuă să rămână toată această neclaritate care este în jurul convertirii garanției de stat în datorie publică. Este vorba despre acea garanție de stat acordată de Guvern în cazul creditelor oferite de Banca Națională a Moldovei către cele trei bănci în valoare de aproximativ 14 miliarde de lei. La începutul lunii aprilie a exista un memorandum între Ministerul Finanțelor și Banca Națională care a pregătit cadrul pentru convertirea garanției în datorie de stat, dar încă planează foarte multe neclarități cu privire la chestia aceasta și prin urmare, mi se pare că aceasta este una dintre cele mai mari restanțe pe care se pune un accent foarte mare.
Atunci când FMI vine, ei vor să se asigure că deficitul bugetar pe care și-l planifică o țară, în special o țară ca și Republica Moldova, este unul potrivit cu condițiile și realitățile în care ne aflăm. Acum pentru mine este puțin bizar uitându-mă peste proiectul de buget pentru anul viitor am văzut că, spre exemplu, noi avem creșteri considerabile de cheltuieli la personal. E vorba de creșterea personalului care depinde de bugetul public național cu peste 10 mii de angajați care reprezintă un cost masiv pentru buget. Eu nu înțeleg cum în condițiile în care ne aflăm noi poți să faci un astfel de pas. Dar urmează să vedem ce va spune Fondul Monetar Internațional la discuția care urmează să aibă loc în luna mai și apoi în luna iunie probabil și atunci vom înțelege destul de lesne care sunt restanțele autorităților.”
Europa Liberă: Guvernul a aprobat zilele trecute acest proiect de buget şi analiştii imediat au observat că acesta se bazează pe finanţări externe despre care nu se ştie dacă vor veni. Dvs. cum înțelegeți acest lucru?
Eugen Ghileţchi: „Este un buget mult prea optimist din considerentul ăsta de vedere. E vorba de venituri din granturi care se estimează a fi la aproape 4 miliarde de lei. După cum spun autoritățile o mare parte din acestea sunt granturile care au fost neaccesate anul trecut din cauza înghețării finanțării. Este mult prea încrezător să crezi că absolut toate granturile vor fi deblocate. De aceea după mine este prea optimist să crezi că asta se va întâmpla. Cel mai curând probabil autoritățile nu vor avea acces la toate finanțările externe pe care le menționează chiar și nota informatică a proiectului. Prin urmare, vor trebuie să găsească surse alternative, iar actualmente cea mai bună sursă alternativă de venit este privatizarea întreprinderilor de stat.”
Europa Liberă: Dle Ghileţchi, vorbeați mai sus despre o neclaritate pe care o are FMI legată de transformarea banilor dispăruți din bănci în datorii de stat. Întrebarea mea este: dar cum ar vrea să vadă FMI această problemă? E o mișcare pe care FMI o sprijină sau ar vrea să o vadă altfel, care este atitudinea?
Eugen Ghileţchi: „Când spuneam de claritate mă refeream mai mult la noi cetățenii, pentru noi nu este neclar cum va avea loc convertirea din garanție în datorie. Eu nu cunosc care sunt discuțiile care sunt purtate între Ministerul Finanțelor, Banca Națională și FMI, poate ei deja au ajuns la un consens, dar urmează să ne comunice și nouă până într-un final. Probabil instituțiile internaționale vor insista pe convertirea datoriei în garanție la o rată fixă care va fi eșalonată pe o perioadă de vreo 25 de ani de zile. Dar dificultatea cea mai mare va fi bugetarea sau includerea în proiectul de buget a acoperirii dobânzii pe această datorie care actualmente, dacă luăm 5% din 14 miliarde de lei, este vorba de 700 de milioane de lei în buget. Și dacă nu greșesc, autoritățile au prevăzut această cheltuială și deja au inclus deservirea datoriei publice pentru anul 2016 în proiectul de buget. Datoria publică pentru anul 2016 a fost majorată considerabil în proiectul de buget față de bugetul de anul trecut. Dar urmează deja să se definitiveze procesul în sine a convertirii garanției în datorie.”
Europa Liberă: Vreau să întreb următoarele: Dvs. credeți că, spre deosebire de alți experți, credeți că un factor care va juca rolul în semnarea sau nu a acordului va fi și cel geopolitic? Vă rog să ne explicați.
Eugen Ghileţchi: „Republica Moldova niciodată nu poate să fie analizată ca o țară independentă în estul Europei. Estul Europei este o zonă de interese major pentru marele forțe politice.”
Europa Liberă: Dar pe de altă parte cei mai mulți zic că FMI este tocmai instituția care nu se uită la geopolitică.
Eugen Ghileţchi: „În mare măsură. FMI este o instituție profesionistă care se uită mai mult la indicatori șa la realizarea unor anumite angajamente. Dar dacă ne uităm însăși pasul României de a acorda un împrumut Republicii Moldova în condițiile care toată finanțarea externă a fost blocată - aceasta dă dovadă de faptul că se poartă anumite discuții în context geopolitic. Fiindcă România nu cred că a acordat acest împrumut Republicii Moldova fără ca să primească culoare verde din partea unor persoane care stau atât în spatele FMI cât și a altor puteri mari din lume.”
Europa Liberă: Sugerați Dvs. că în aceste condiții va exista și un acord cu FMI?
Eugen Ghileţchi: „Nu neapărat sugerez aceasta. Sugerez doar faptul că atunci când situația din regiune devine dificilă, iar Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană sunt interesate să mențină stabilitate în situația din regiune, atunci noi avem șanse mai mari pentru semnarea unui acord.”
Europa Liberă: Și acum care sunt datele problemei?
Eugen Ghileţchi: „Din nou, dacă autoritățile nu-și îndeplinesc angajamentele situația geopolitică nu va asigura semnarea unui acord, dar dacă autoritățile își îndeplinesc angajamentele și situația geopolitică are nevoie de un sprijin adițional din parte vestului, atunci șansele noastre cresc. Cu alte cuvinte, nu depinde doar de situația geopolitică, situația geopolitică este un factor. Dacă lipsește factorul fundamental care este respectarea angajamentelor din partea autorităților, nicio situație geopolitică nu ne va rezolva sau nu ne va asigura semnarea unui acord. Dar aceasta poate să fie în folosul nostru ca să încline balanța până la capăt.”
